România a pierdut peste două miliarde de euro din fonduri europene destinate proiectelor de mediu prin PNRR, din cauza întârzierilor și a blocajelor, generate și prin centralizarea achizițiilor
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a atras atenția asupra unei probleme care a atras pierderea unor sume semnificative din PNRR. Descentralizarea fără control excesiv de la centru, dar cu verificări eficiente ar fi soluția propusă de oficialul de la București pentru a evita pierderea banilor și blocajele pe viitor.
„Autoritățile de la nivel central au tendința întotdeauna să centralizeze. Și iată, centralizând achizițiile te trezești că de fapt blochezi achiziții pentru toată țara, versus, într-adevăr, descentralizând pierzi din control, în mod evident că în anumite zone nu vor fi făcute lucrurile așa cum trebuie, dar poate că la final vei debloca mult mai multe proiecte decât dacă vei face o singură achiziție. […] Pe viitor, din perspectiva Ministerului Mediului, din perspectiva mea, cred că ar trebui să fie făcute achizițiile cât mai descentralizate, sigur, cu niște verificări și controale eficiente, ca să ne asigurăm că banii nu sunt aruncați și nu sunt folosiți ineficient, dar ca să nu mai ajungem în punctul în care, iată, blocăm un an de zile proiecte de genul care aveau deja platforma pusă, dar au așteptat încă un an de zile containere”, a declarat Buzoianu.
Pierderi masive din PNRR
Potrivit ministrei, doar pe proiectele de CAV-uri s-au pierdut câteva sute de milioane de euro, iar la nivelul întregului minister pierderile au depășit 2 miliarde. Mai multe investiții asumate în fața Comisiei Europene au rămas la stadiul de 0% implementare chiar și la aproape trei ani de la lansare. Exemplele includ proiectele de prevenire a inundațiilor, planurile de management ale ariilor protejate și stațiile de monitorizare a calității aerului.
Negocierile purtate cu Bruxelles-ul au permis salvarea parțială a unor fonduri.
„Am reușit să salvăm o parte semnificativă din banii pe apă și canal, pentru că, evident, este o luptă esențială pentru comunități, comunități care nu au astăzi apă și canalizare, să reușim să salvăm cât mai bine acele proiecte. Pe această investiție s-a sărit de la 50% implementare cât ne dorea Comisia, ca standard minimal, și am ajuns în negocierile noastre să implementăm inclusiv și să primim bani inclusiv pentru proiecte care erau implementate la 30%”, a explicat ministra.
Ținta de 500 de CAV-uri, redusă la 300
Un exemplu concret de tăiere a fondurilor îl reprezintă centrele de aport voluntar. România și-a asumat inițial construirea a 500 de astfel de centre finanțate prin PNRR. Din cauza întârzierilor ținta a ajuns la 300. Restul ar putea fi realizate doar prin surse alternative de finanțare, pentru care Ministerul Mediului caută soluții.
CAV-urile reprezintă infrastructura cheie pentru colectarea separată a deșeurilor voluminoase, a celor din construcții, dar și a deșeurilor periculoase sau a cadavrelor de animale. Fără aceste centre, mare parte din deșeuri continuă să ajungă la marginea localităților sau pe câmpuri.
More Read
„Este esențial să găsim soluții pentru a continua investițiile deja depuse, chiar și cu bani din surse naționale. Altfel, comunitățile locale nu vor putea face față problemelor de mediu”, a avertizat Buzoianu.
Legea mirosurilor, în prag de aplicare
Un alt capitol critic pentru calitatea vieții comunităților îl reprezintă aplicarea „legii mirosurilor”. Adoptată în 2020, aceasta a rămas până acum fără norme de aplicare. Ministerul a pus recent proiectul normelor în dezbatere publică. În paralel se lucrează la un studiu științific pentru stabilirea limitelor legale pentru fiecare substanță.
„Vorbim de zeci de mii, cel puțin, de români care trăiesc un astfel de coșmar în fiecare zi. Încercăm să trecem cât mai rapid. Avem nevoie și de un studiu care să ne dea limitele. Cine este interesat de normele de punere în aplicare, deja se poate uita pe site-ul Ministerului și poate să vină cu observații, este în transparență. […] Eu sper că până la finalul anului să avem și rezultatele studiului, ca să putem să includem ultima bucată necesară acestor norme de punere în aplicare, limitele pentru fiecare substanță. Și apoi să-i dăm drumul să avem, în sfârșit, o lege care este aplicată, pentru că de ea depinde calitatea vieții pentru zeci de mii de români”, a precizat ministra.
