De la recuzita atent pregătită și mâncărurile tradiționale, la boabele de struguri și hainele roșii care aduc noroc, românii păstrează superstițiile și obiceiurile de Revelion
De dragul tradiției sau din superstiție autentică, mulți români își pregătesc din timp recuzita pentru noaptea de Revelion. Pe masa festivă nu lipsesc peștele gătit la cuptor, strugurii și băuturile efervescente, iar în buzunare se păstrează bani, simbol al belșugului pentru anul ce urmează.
Roșul aprins, purtat pe sub hainele de petrecere, rămâne una dintre cele mai respectate tradiții, fiind asociat cu norocul, iubirea și protecția. În ultimele clipe ale vechiului an, paharele se umplu cu vin perlat sau șampanie, iar la miezul nopții românii își urează „La mulți ani!”, convinși că astfel vor avea un an plin de bucurii și fără plictiseală.
Obiceiurile de Revelion acoperă aproape fiecare detaliu al nopții: ce punem pe masă, ce purtăm, ce ținem în buzunare sau aproape de noi. Boabele de struguri, o tradiție mai recentă împrumutată din alte culturi, au devenit și ele nelipsite la trecerea dintre ani. Se spune că mâncatul strugurilor la miezul nopții aduce noroc și împlinirea dorințelor.
Deși păstrează numeroase superstiții, românii se pot lăuda cu unele dintre cele mai inofensive tradiții la nivel global. Dacă până nu demult anul nou era întâmpinat cu zgomot puternic și focuri de artificii, specialiștii recomandă acum alternative mai prietenoase.
Pentru a evita sperierea copiilor și a animalelor, experții în siguranță și protecția mediului încurajează folosirea luminițelor colorate și a decorațiunilor luminoase, mizând pe bucuria din suflete, nu pe zgomot. Astfel, Revelionul poate rămâne spectaculos, dar și responsabil.
Prețurile și traficul influențează planurile de Revelion. Mulți români aleg să petreacă acasă