Interzicerea sălilor fizice nu oprește jocurile de noroc, ci mută fenomenul în online, unde statul pierde controlul, iar jucătorii își pierd protecția. Este semnalul tras de operatorii din industria jocurilor de noroc
În martie 2023, a fost dezbătut un proiect susținut de Alfred Simonis, la acea vreme președinte al Camerei Deputaților, care prevedea ca sălile de jocuri de noroc să nu fie amplasate la o distanță de 300 m pietonal de unitățile de învățământ, inclusiv școli, grădinițe, locuri de joacă pentru copii și alte instituții aflate în apropiere.
Un an mai târziu, în 2024, a fost promulgată o lege care interzice sălile de jocuri de noroc și aparatele de tip „păcănele” în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, obligând operatorii să închidă aceste spații. Măsura urmărește să limiteze accesul la jocurile de noroc în comunitățile vulnerabile și să reducă impactul social negativ asupra populației.
Recent, propunerea de a interzice sau restrânge semnificativ activitatea sălilor de jocuri de noroc a devenit un subiect intens de dezbateri publice și politice în România. Ordonanța adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan oferă primăriilor posibilitatea de a aproba sau chiar interzice desfășurarea jocurilor de noroc în localitățile pe care le administrează.
Citește și: Dominic Fritz: „Când industria păcănelelor se revoltă, știi că măsura e corectă”
Liderul USR, Dominic Fritz, primar al municipiului Timișoara, a anunțat că primarii și consilierii locali USR vor iniția hotărâri de consiliu pentru a interzice sau limita sălile de jocuri de noroc și „păcănelele” în comunitățile lor.
„Noi, primarii, știm cel mai bine ce efecte devastatoare are această industrie asupra familiilor, părinților și copiilor. Distruge familii în comunitățile noastre. Astăzi, aleșii locali USR și primarii USR își iau un angajament ferm față de alegători. Peste tot unde avem consilieri locali, vom iniția hotărâri de consiliu local pentru a interzice jocurile de noroc sau păcănelele în comunitățile lor sau pentru a le limita în zonele unde nu locuiesc familii. La fel, noi, primarii, ne asumăm că în comunitățile noastre vom face demersuri pentru interzicerea sau limitarea jocurilor de noroc. Invităm primarii și consilierii locali din toate partidele, în toate comunitățile din România, să ni se alăture”, a transmis Dominic Fritz, la congresul USR de la Sibiu.
Industria jocurilor de noroc avertizează însă că decizia de a muta aceste activități exclusiv în spațiul online nu va rezolva problema, ci doar o va amplifica și va face controlul imposibil.
„Eliminarea sălilor fizice determină migrarea jucătorilor către platforme online, unde deja există un furnicar de site-uri ilegale sau gri. Datele oficiale arată că aceste site-uri ilegale reprezintă peste 70% din piața europeană de pariuri și cazinouri, depășind aproape de trei ori piața reglementată. Toate acestea sunt aproape imposibil de monitorizat în mod real, fără nicio protecție. Mutarea jocurilor de noroc din spațiul fizic în online nu elimină fenomenul, ci reduce controlul asupra lui. În practică, atunci când accesul fizic este restrâns, jucătorii nu dispar, ci se mută în online. Iar online înseamnă acces permanent, inclusiv pentru minori, fără protecție în ceea ce privește autoexcluderea și verificarea vârstei, fără limitele fizice care temperează frecvența jocului”, susține Cornelia Ursu, organizator jocuri de noroc, pentru Pagina de Timiș.
Operatorii atrag atenția că migrarea online reduce drastic capacitatea statului de a monitoriza consumul și de a proteja jucătorii.
„Este evident că, odată cu această migrare, o parte dintre jucători ajung pe platforme ilegale, operate din afara controlului autorităților. În acel moment, statul pierde datele reale despre consum și capacitatea de a controla fenomenul. Aceasta nu este o teorie, ci o realitate practică”, adaugă Cornelia Ursu.
Din punct de vedere economic, decizia de interzicere afectează locurile de muncă și veniturile fiscale pentru bugetele locale, în special în orașele mari, mai spun reprezentanții industriei jocurilor de noroc.
„În Timișoara funcționează circa 54 de săli de jocuri de noroc, cu peste 1.000 de angajați care plătesc taxe și impozite, și aproximativ 30 de milioane de lei anual virați la bugetul local. Desființarea unor afaceri legale, reglementate și fiscalizate, sub pretextul stopării unui fenomen complex precum adicția, nu este o soluție reală. Este o decizie luată în grabă, care nu reduce fenomenul, ci îl mută într-o zonă unde controlul scade, iar riscurile cresc. Mutarea jocurilor de noroc în online nu este doar o schimbare de locație; este clar o schimbare de control”, a conchis Cornelia Ursu.
Astfel, decizia USR de a încuraja primarii să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc riscă să transforme o măsură cu scop social într-un experiment cu rezultate imprevizibile. Piața fizică se restrânge, piața online crește necontrolat, iar statul pierde vizibilitate și instrumente de control. În acest context, confruntarea dintre autorități și industrie este departe de a fi încheiată, iar controlul efectiv al jocurilor de noroc în România rămâne nesigur, iar fenomenul dificil de stopat.
