Data de 23 august poartă o încărcătură istorică profundă pentru întreaga Europă, fiind ziua în care continentul își îndreaptă privirea spre trecut pentru a omagia victimele regimurilor totalitare și autoritare. Alegerea acestei date nu este întâmplătoare, la 23 august 1939 a fost semnat la Moscova Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, însoțit de protocoale secrete care au împărțit sferele de influență în Europa de Est și au deschis calea spre izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Consecințele acestei înțelegeri au lăsat răni adânci. Invadarea Poloniei, anexarea statelor baltice și, ulterior, ultimatumul sovietic din 1940 prin care România a fost nevoită să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei sunt doar câteva dintre momentele care au schimbat destinele a milioane de oameni.
Pentru a nu lăsa aceste traume să se piardă în istorie, Parlamentul European a decis în 2009 instituirea zilei de 23 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Inițiativa europeană a subliniat că nu poate exista o reconciliere reală fără adevăr și memorie.
În România, importanța acestei zile a fost consfințită la nivel legislativ prin Legea nr. 198/2011, care a declarat oficial data de 23 august drept Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, iar ziua de 21 decembrie drept Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Dincolo de cifre, protocoale secrete și rezoluții oficiale, data de 23 august rămâne un prilej de reflecție asupra suferințelor îndurate de generații întregi sub teroarea regimurilor totalitare.
