Israelul a lansat un atac aerian de proporții asupra Iranului, într-o operațiune militară ce marchează cel mai amplu asalt asupra teritoriului iranian de la războiul cu Irakul, din anii ’80
Evenimentele s-au desfășurat într-o succesiune rapidă, culminând cu eliminarea unor lideri militari de rang înalt și avarierea gravă a unor instalații nucleare.
În jurul orei 3:00 dimineața, ora locală, explozii puternice au fost raportate în nordul Teheranului și în apropierea orașului Natanz, unde se află unul dintre cele mai importante situri de îmbogățire a uraniului ale Iranului. Imaginile apărute online arată clădiri distruse și incendii în zone urbane, printre care și un bloc turn parțial prăbușit.
Israelul a confirmat ulterior că a lovit mai multe obiective militare și nucleare, inclusiv situl subteran de la Natanz, despre care autoritățile israeliene susțin că poate produce material pentru până la 15 bombe nucleare. Cu o zi înainte, Agenția Internațională pentru Energie Atomică adoptase o rezoluție critică la adresa Teheranului pentru nerespectarea angajamentelor privind neproliferarea armelor nucleare.

05:30 – Comandantul Gărzilor Revoluționare, ucis
Presa iraniană a confirmat moartea comandantului Gărzilor Revoluționare Islamice, Hossein Salami. Nu este clar dacă a fost ucis de rachete sau în urma unei operațiuni terestre desfășurate de agenți Mossad. Alte victime ar include lideri militari și oameni de știință implicați în programul nuclear iranian.
Un al doilea val de bombardamente a fost raportat în Teheran, Tabriz, Kermanshah, Arak și asupra instalațiilor de la Isfahan. Au fost avariate instalații radar, sisteme de apărare aeriană și sedii ale comandamentelor regionale. Sursele din regiune vorbesc despre o paralizare temporară a sistemului defensiv iranian.
07:00 – Cinci valuri succesive de atacuri
Armata israeliană a transmis că operațiunea a cuprins cinci valuri succesive de lovituri aeriene, desfășurate cu avioane de vânătoare și rachete cu rază lungă. Țintele principale: infrastructura nucleară, rețelele de comandă militară și depozitele de rachete balistice. Se face o paralelă cu atacurile asupra Hezbollah din 2023, când Israelul a dezarticulat întreaga structură de comandă a grupării.
O oră mai târziu, ca răspuns, Iranul a lansat aproximativ 100 de drone Shahed spre Israel. Acestea zboară la altitudine joasă și cu viteză redusă, urmând să ajungă la destinație în câteva ore, dacă nu vor fi interceptate. Iordania și Irakul au închis spațiile aeriene și au autorizat doborârea oricărei ținte neidentificate care le traversează teritoriul.
Reacția Statelor Unite
Președintele SUA, Donald Trump, a apărut public în timpul atacurilor, semnalând că Washingtonul nu este implicat direct. Ulterior, o declarație oficială a Casei Albe a confirmat că operațiunea a fost exclusiv decizia Israelului. Cu toate acestea, prezența unor bombardiere strategice americane în regiune, dislocate încă din martie, ridică întrebări privind coordonarea discretă dintre cele două guverne.
Turbulențe pe piețele internaționale
Conflictul a generat o volatilitate severă pe piețele de energie. Prețul petrolului Brent a crescut de la 66 la 78 de dolari/baril în doar câteva ore, înainte de a scădea la 74, pe fondul incertitudinii privind extinderea conflictului. Bursele asiatice au înregistrat scăderi de peste 3%, în timp ce aurul și activele de refugiu s-au apreciat brusc.
Răspunsul Iranului: „Va fi o pedeapsă cruntă”
Liderul suprem Ali Khamenei a declarat că țara sa va răspunde „în mod dureros și hotărât”. Fără a menționa explicit un atac asupra SUA, purtătorii de cuvânt ai Gărzilor Revoluționare au avertizat că orice sprijin acordat Israelului „va fi tratat ca o complicitate activă și va atrage represalii directe”.
Sursa: Biziday
Citește: Se complică ancheta în cazul atacului de la școala din Graz! Parchetul investighează piste multiple