O zi de post, colinde și tradiții străvechi, în care creștinii vestesc Nașterea Domnului în case și pe străzi
Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, marchează ultima zi a Postului Nașterii Domnului, început pe 15 noiembrie. Această zi este tradițional una de post aspru, amintind de patriarhii și drepții Vechiului Testament care au așteptat venirea lui Mesia prin post și rugăciune.
Creștinii țin post până după-amiaza, până la ora 15:00, iar seara se obișnuiește consumarea grâului fiert cu fructe și miere, simbol al postului Prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon. Tot în seara de Ajun, familiile prepară desertul tradițional „Scutecele lui Iisus”, lipii subțiri însiropate și presărate cu nucă.
Această zi este și un prilej de colindat. Copiii și tinerii merg din casă în casă, primiți cu fructe, nuci, covrigi și turte de post, aducând vestea Nașterii Domnului. Preoții vestesc, de asemenea, praznicul prin vizite la casele credincioșilor cu icoana Nașterii Domnului, transformând străzile și curțile în scene liturgice în aer liber.
Din punct de vedere liturgic, Ajunul Crăciunului include citirea „Ceasurilor Împărătești” și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, cu profeții din Vechiul Testament care prevestesc venirea lui Hristos.
Bucuria marelui praznic se prelungește trei zile după Crăciun, timp în care se săvârșesc slujbe speciale în toate bisericile, iar în această perioadă credincioșii nu fac plecăciuni sau ingenuncheri, celebrând nașterea Mântuitorului cu rugăciune și sărbătoare.
