Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut recent o serie de declarații cu privire la pensiile speciale. Reacția magistraților, fără precedent
Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut recent, în cadrul unei emisiuni la Digi24, o serie de declarații cu privire la pensiile speciale. Aceasta a definit privilegiile magistraților ca pe „un fel de Caritas”, afirmând totodată că România nu-și mai permite să plătească acești bani, care ar putea fi luați „de la gura unui copil care se culcă flămând”.
Consiliul Superior al Magistraturii, care apără independența magistraților, a decis să sesizeze Parchetul împotriva oficialului, acuzând-o de „incitare la ură, violență sau discriminare”. Instituția a comunicat luni sesizarea „organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”.
Articolul 369 din Codul Penal prevede că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În acest context, apare întrebarea: în ce categorie din lista de mai sus s-ar încadra magistrații?
Însăși reacția instituției intensifică atitudinea negativă a opiniei publice față de magistrați
Reacția CSM a fost una fără precedent. Instituția consideră că afirmațiile Oanei Gheorghiu „nu pot fi simple opinii personale”, venind de la un membru al Guvernului, și le califică drept un „atac la adresa unei puteri constituționale”. CSM vorbește în comunicat despre un „discurs periculos ce incită la ură şi discriminare” și despre „opoziția artificială între magistrați și copilul flămând”.
More Read
O plângere penală împotriva unui membru al Guvernului, având la bază declarații politice ale acestuia, arată tensiunea profundă dintre cele două puteri ale statului, mai ales în contextul în care una dintre ele încearcă să o reformeze pe cealaltă, care ar avea de pierdut.
Într-un stat de drept, cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească – sunt egale, iar un control reciproc, democratic, ar trebui să fie o normalitate, fiind singura modalitate de asigurare a echilibrului. În România, acest echilibru a fost zdruncinat din temelii atunci când instituțiile și-au acordat sporuri peste sporuri, care au dus la situația pensiilor „obscene” de astăzi și au lăsat impresia că sunt de neatins, mai presus de celelalte puteri din stat.
A pus Oana Gheorghiu „paie pe foc”?
Opinia publică este deja furibundă atunci când vine vorba despre privilegiile magistraților. Potrivit celui mai recent eurobarometru privind independența justiției, doar 44% dintre români au încredere în sistemul judiciar, sub media europeană de 54%.
More Read
Deși este oficial membră a Guvernului, Oana Gheorghiu se bucură de o susținere publică solidă, bazată pe activitatea sa anterioară ca activistă civică. Astfel, răspunsul CSM la opiniile emise de vicepremier a atras numeroase critici în spațiul public, fiind văzut și ca o tentativă de intimidare la adresa executivului.
Prin urmare, discuțiile care se nasc din recentul conflict interinstituțional nu creează o aversiune față de justiție, ci doar accentuează un fenomen cu rădăcini adânci. Evenimentele recente din justiție au jucat și ele un rol esențial în acest sens. Anularea alegerilor, numirea Liei Savonea în fruntea Curții Supreme, respingerea reformei sistemului de pensii speciale precum și controversata declarație a Elenei Costache, șefa CSM, privind pensiile „mici” de doar 11.000 de lei au generat de asemenea conflicte. Totodată, și în aceste cazuri s-au exprimat opinii politice care au rămas nesancționate, chiar dacă, unele dintr ele au instigat direct la violență împotriva unei anumite categorii.
