Liberalii își resetează strategia politică după demisia lui Nicolae Ciucă, desemnându-l pe Ilie Bolojan ca lider și susținând candidatura Elenei Lasconi pentru alegerile prezidențiale.
PNL trece printr-o schimbare radicală de leadership după demisia lui Nicolae Ciucă, provocată de rezultatele slabe din primul tur al alegerilor prezidențiale. Biroul Executiv al PNL, reunit luni seara, a decis în unanimitate ca Ilie Bolojan, actualul președinte al Consiliului Județean Bihor, să preia conducerea partidului.
Totodată, liberalii au anunțat că o vor susține pe Elena Lasconi, primarul Câmpulungului, în cursa prezidențială, într-un efort de a răspunde mesajului de schimbare transmis de electorat.
„Ne aflăm într-un moment de cumpănă pentru PNL și pentru democrația din România. Rezultatele de duminică au transmis un mesaj clar din partea românilor, iar noi trebuie să învățăm din această lecție. Susținerea pentru Elena Lasconi reflectă dorința noastră de a aduce o schimbare autentică”, a declarat Bolojan.
Noul lider liberal a anunțat și echipa care îl va sprijini:
• Prim-vicepreședinți: Emil Boc (primarul Clujului), Ciprian Ciucu (primarul Sectorului 6), Dan Motreanu (europarlamentar) și Valeriu Iftime (președintele CJ Botoșani).
• Secretar general: Adrian Veștea (președintele CJ Brașov).
Bolojan a subliniat că noua structură de conducere reflectă diversitatea regională și performanțele organizațiilor locale ale partidului.
Deciziile vin după o serie de demisii la vârful PNL, inclusiv cea a lui Rareș Bogdan, fost prim-vicepreședinte, și a lui Lucian Bode, fost secretar general. Rareș Bogdan, o figură proeminentă a partidului, nu mai face parte din conducerea liberalilor, marcând astfel o schimbare de paradigmă în echipa de lideri ai PNL.
Nicolae Ciucă și-a asumat eșecul din alegeri, explicând că „rezultatele dezastruoase” cer o resetare completă a direcției partidului. Cu Ilie Bolojan la conducere și cu Elena Lasconi ca principală candidată, PNL încearcă să recâștige încrederea electoratului și să își redefinească strategia politică.
Această schimbare majoră este văzută ca o încercare de revigorare a partidului, într-un context politic dificil, marcat de pierderea încrederii publice și de o competiție acerbă pe scena politică românească.
