Franța se confruntă cu un nou val de proteste, după ce manifestațiile împotriva creșterii costului vieții și a problemelor din sistemul de educație au degenerat în violențe în mai multe orașe. Aproximativ 550.000 de persoane au ieșit în stradă, iar protestele s-au soldat cu peste 1.200 de arestări, zeci de incendii și distrugeri importante. Printre clădirile afectate se numără și primăria din Limoges, unde flăcările au provocat prăbușirea parțială a acoperișului.
Franța a fost scena unor confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, în timpul protestelor organizate sâmbătă în mai multe orașe ale țării. Potrivit informațiilor atribuite agențiilor Reuters și BBC, sute de mii de oameni au participat la manifestații, nemulțumiți de scumpiri, inegalitățile sociale și condițiile precare din instituțiile de învățământ.
Conform datelor prezentate de ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, aproximativ 550.000 de persoane au participat la proteste, în timp ce sindicatul CGT a estimat o prezență de aproximativ 800.000 de manifestanți.
Deși majoritatea demonstrațiilor s-au desfășurat pașnic, în mai multe orașe grupuri violente au incendiat autoturisme, au vandalizat magazine și au atacat clădiri publice.
Unul dintre cele mai grave incidente a fost raportat în orașul Limoges, unde un incendiu puternic a afectat clădirea istorică a primăriei. Flăcările au provocat prăbușirea parțială a acoperișului, iar pompierii au intervenit pentru limitarea pagubelor. Situații tensionate au fost înregistrate și în Lyon, unde clădirea care găzduiește biroul de informare turistică a fost incendiată.
Primarul orașului, Grégory Doucet, a descris distrugerile drept o tragedie pentru patrimoniul local. Potrivit autorităților, intervenția pompierilor ar fi fost îngreunată de persoane ostile.
În Marsilia, manifestanți îmbrăcați în negru au pătruns în sediul primăriei și au vandalizat interiorul clădirii. La Paris, confruntările s-au intensificat spre seară. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea grupurilor violente, în timp ce mai multe autoturisme au fost incendiate, iar magazinele au fost vandalizate sau jefuite. Printre spațiile comerciale vizate s-au numărat magazine de îmbrăcăminte, bănci și unități de telefonie mobilă. Incidente au fost raportate inclusiv în zona Place de la République.
Bilanțul prezentat de autoritățile franceze indică aproximativ 1.200 de persoane arestate și peste 150 de polițiști răniți în timpul confruntărilor.
Premierul Sébastien Lecornu a condamnat violențele și a avertizat că guvernul nu va accepta ca manifestațiile să fie folosite pentru intimidarea instituțiilor statului sau pentru impunerea unor obiective politice prin forță.
Președintele Emmanuel Macron a transmis, la rândul său, că persoanele responsabile pentru incendieri, jafuri și atacuri asupra instituțiilor publice vor fi trase la răspundere.
În același timp, intervențiile forțelor de ordine au provocat controverse. La Saint-Étienne, un adolescent și-a pierdut o mână în urma exploziei unei grenade, iar organismul responsabil cu supravegherea activității poliției investighează mai multe acuzații privind folosirea excesivă a forței.
Protestele au pornit inițial din nemulțumirile elevilor față de lipsa profesorilor și condițiile din școli, în special în suburbiile Parisului. Ulterior, manifestațiile s-au extins și au atras sindicate, angajați și persoane afectate de creșterea costului vieții.
Printre revendicările participanților se numără îmbunătățirea condițiilor din sistemul de învățământ, suplimentarea personalului didactic și adoptarea unor măsuri pentru reducerea presiunii financiare asupra populației.
La demonstrații au participat și susținători ai mișcării „Vestele Galbene”, cunoscută pentru protestele de amploare declanșate în Franța în 2018.
Guvernul francez a anunțat anterior măsuri pentru reducerea deficitului de personal din educație, inclusiv suplimentarea numărului de profesori suplinitori, însă acestea nu au reușit să oprească nemulțumirile.
Valul de nemulțumiri sociale nu s-a limitat la Franța. Manifestații au avut loc și în Belgia, Portugalia, Italia și Albania, unde oamenii au protestat față de scumpiri, problemele din educație și situația economică.
La Lisabona, zeci de mii de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva costurilor tot mai ridicate ale locuințelor și cheltuielilor de trai.
În Italia, manifestațiile din Milano și Bologna au fost marcate de confruntări cu poliția, în timp ce în Belgia studenții au protestat împotriva reformelor din educație.
