Criza bugetară a României a dus la un risc major de suspendare a fondurilor europene. Comisia Europeană critică măsurile insuficiente pentru reducerea deficitului bugetar care a atins cote record la finalul anului 2024
România rămâne singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia recomandă Consiliului Ecofin adoptarea unei decizii privind lipsa unor măsuri eficiente în reducerea deficitului bugetar.
Potrivit documentului publicat miercuri de Comisie, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. Datoria publică a crescut abrupt, depășind 54% din PIB, urmând să ajungă la aproape 60% în 2025.
În urma acestei evaluări, Consiliul Ecofin, cel care reunește miniștrii de finanțe din statele UE, ar putea decide pe 28 iunie suspendarea fondurilor europene pentru România, dacă va constata oficial că statul nu a respectat traiectoria de ajustare asumată. România s-a angajat să reducă deficitul până la 7%.
Cauzele dezechilibrului: creșteri salariale, pensii, investiții, costuri mari de finanțare
„Deși datoria publică a României rămâne relativ moderată în comparație cu media UE, aceasta a înregistrat în ultimii ani o creștere foarte abruptă, din cauza deficitelor mari persistente, determinate de cheltuieli discreționare, inclusiv creșteri salariale și de pensii mari în 2023 și 2024, investiții publice ridicate finanțate pe plan intern și costuri de finanțare mai mari. Se preconizează că ponderea datoriei va crește în continuare în 2025”, precizează raportul Comisiei, citat de HotNews.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat recent că România lucrează la un pachet de măsuri fiscale, dar a cerut un „răgaz de câteva zile sau săptămâni” din partea Comisiei pentru finalizarea acestora. În lipsa unei reacții rapide și convingătoare din partea Guvernului, România riscă suspendarea unor fonduri europene în valoare de până la 13,5 miliarde de euro, inclusiv din PNRR.
Recomandările Comisiei pentru perioada 2025–2026
Comisia Europeană formulează o serie de recomandări clare pentru România, cu scopul de a readuce economia pe o traiectorie sustenabilă:
- Consolidarea fiscală dură, cu respectarea traiectoriei de cheltuieli din cadrul PDE;
- Accelerarea implementării PNRR, inclusiv REPowerEU, și a programelor de coeziune;
- Utilizarea eficientă a fondurilor europene și a instrumentelor strategice, precum InvestEU;
- Pregătirea și prioritizarea proiectelor mari de infrastructură, inclusiv atragerea de investiții private;
- Reducerea dependenței de combustibili fosili, eliminarea treptată a subvențiilor, stimularea regenerabilelor;
- Reducerea măsurilor de sprijin energetic pentru a tempera deficitul;
- Creșterea participării femeilor și tinerilor pe piața muncii, prin politici active și educație timpurie;
- Combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială, prin extinderea și eficientizarea protecției sociale.