Decesele din Buzău și Iași readuc în prim-plan problema epuizării profesionale. Autoritățile din Timiș încearcă să oprească extinderea unei crize care lovește tot mai dur sistemul medical
Valul de decese din ultimele luni în rândul personalului medical ridică semne grave de întrebare asupra stării sistemului sanitar. În acest context tensionat, Direcția de Sănătate Publică Timiș a lansat prima inițiativă județeană dedicată prevenirii burnout-ului în rândul profesioniștilor din sănătate, organizând marți, 18 noiembrie, o amplă dezbatere profesională online.
Evenimentul a reunit manageri de spitale, directori medicali, psihologi, medici și reprezentanți ai instituțiilor partenere, având ca obiectiv analizarea cauzelor epuizării profesionale și formularea unor soluții concrete pentru protejarea sănătății ocupaționale.
Tragediile care au zguduit recent sistemul medical au reprezentat punctul central al discuțiilor. La Spitalul Județean de Urgență Buzău, directorul medical Ștefania Szabo, în vârstă de 37 de ani, a fost găsită decedată în camera de gardă, după o perioadă în care acumulase numeroase gărzi și ore de lucru consecutive.
La Iași, la Spitalul „Sfântul Spiridon”, două decese în rândul medicilor rezidenți și moartea unui brancardier sunt analizate în același context al programelor epuizante, al lipsei pauzelor adecvate și al presiunii constante din unitățile medicale.
„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un strigăt de ajutor al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienţi, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc”, a declarat psihologul Teodor Voicu, preşedintele Colegiului Psihologilor Filiala Timiș.
Specialiștii prezenți au avertizat că fenomenul epuizării profesionale se extinde vizibil, în special în rândul personalului suprasolicitat de ani de zile în condiții de deficit de personal, proceduri administrative excesive și lipsa unor programe de suport psihologic.
Prof. univ. dr. Pantea Stelian, preşedintele Colegiului Medicilor Filiala Timiș, a accentuat gravitatea situației, afirmând că „în spatele fiecărui act medical se află oameni care lucrează sub presiune. Este timpul ca burnout-ul să fie recunoscut ca risc real în practica medicală și tratat cu aceeași seriozitate ca orice altă problemă de sănătate”.
Cauzele epuizării profesionale: suprasolicitare, lipsa resurselor și presiunea administrativă
Dezbaterea organizată de DSP Timiș a evidențiat faptul că la nivelul județului principalele cauze ale burnout-ului includ suprasolicitarea continuă, lipsa resurselor umane suficiente, comunicarea deficitară între structuri și absența unor mecanisme instituționale de protecție pentru cadrele medicale.
DSP Timiș a anunțat organizarea unei noi întâlniri de follow-up, la care vor participa specialiști din domeniul juridic, resurse umane și securitate și sănătate în muncă, cu scopul de a defini proceduri operaționale clare, responsabilități instituționale și mecanisme legale de sprijin.
Printre direcțiile de acțiune stabilite se află elaborarea unui Ghid județean de prevenire a burnout-ului, constituirea unui Grup de Lucru DSP-Colegiul Medicilor-Colegiul Psihologilor, introducerea recomandării de evaluări psihologice periodice în toate unitățile sanitare, realizarea unui raport anual privind sănătatea ocupațională și inițierea unui centru pilot pentru prevenirea burnout-ului în județul Timiș.
„DSP Timiș își asumă rolul de coordonare și sprijin pentru toate unitățile sanitare, astfel încât profesioniștii din sănătate să beneficieze de un mediu de lucru sigur, echilibrat și sustenabil”, a subliniat Florin Ardelean, directorul executiv.
