Conflictul bolovanilor încă nu s-a răcit în oraș. Amenda dată de Garda de Mediu Primăriei Timișoara pentru utilizarea pietrelor decorative și a mulciului pe spațiile verzi este luată acum în vizor de o analiză de specialitate. Asociația Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială Vest (ASoP Vest), a formulat un punct de vedere tehnic oficial în care clarifică rolul acestor intervenții.
Specialiștii au subliniat că aceste metode reprezintă, de fapt, soluții bazate pe natură aliniate directivelor europene. În contextul în care inspectorii de mediu considerau că scoarța de copac afectează spațiul verde prin acoperirea cu resturi de lemn, peisagiștii explică faptul că utilizarea lor la baza plantelor constituie o „metodă tehnică vitală, aplicată la nivel internațional”.
Conform ASoP Vest, mulciul este benefic în conservarea umidității și reglarea termică. Reduce evaporarea apei din sol în perioadele secetoase și protejează rădăcinile de temperaturile extreme. Totodată, ajută la refacerea calității solului, prin descompunerea lentă, mulciul restabilește nivelul de materie organică în solurile urbane, combatând degradarea și compactarea cauzată de presiunea antropică.
În același timp, acesta este bun în managementul apei pluviale și combaterea buruienilor. Absoarbe apa ca un burete, reducând viteza de scurgere a apelor pluviale (run-off), și împiedică dezvoltarea florei spontane nedorite, reducând necesitatea utilizării erbicidelor chimice.
Referitor la pietrele de mari dimensiuni, acuzate de Garda de Mediu că ar provoca un „dezechilibru ecologic”, experții asociației susțin că acestea reprezintă o soluție non-invazivă pentru prevenirea parcărilor abuzive.
Spre deosebire de bordurile supraînălțate sau pilonii din beton, bolovanii din piatră naturală permit infiltrarea naturală a apelor pluviale, nu necesită săpături de fundație care ar putea secționa rădăcinile arborilor maturi și au un caracter complet reversibil, putând fi reconfigurați pe măsură ce spațiul evoluează. Mai mult, aceste pietre și integrarea fragmentelor din trunchiuri de arbori funcționează ca refugii pentru biodiversitate, oferind adăpost pentru micro-faună (insecte polenizatoare, arici, șopârle).
Specialiștii din ASoP Vest subliniază că practicile de amenajare din Timișoara răspund direct legislației în vigoare, printre care Legea nr. 24/2007 privind spațiile verzi și Regulamentul UE din 2024 privind restaurarea naturii.
„În concluzie, Asociația Peisagiștilor din România – ASoP, Filiala Teritorială Vest susține ferm tranziția către intervenții sustenabile în amenajarea, mentenanța și protejarea spațiilor verzi urbane, prin utilizarea soluțiilor bazate pe natură, înțelese nu ca forme de degradare a spațiului verde, ci ca instrumente necesare de adaptare climatică, protecție ecologică și modernizare a administrării infrastructurii verzi-albastre urbane. În acest context, pentru evitarea controverselor privind sănătatea ecosistemelor urbane, funcționalitatea infrastructurilor verzi și protejarea biodiversității, considerăm necesar ca orice intervenție asupra spațiilor verzi, arborilor, vegetației și componentelor de infrastructură verde să fie realizată cu respectarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, precum și a întregului cadru legal aplicabil, în baza documentațiilor, avizelor și autorizațiilor necesare, cu implicarea specialiștilor și experților prevăzuți sau recunoscuți de legislația în vigoare”, transmite ASoP.
Tocătura vegetală, piatra naturală și lemnul mort sunt clasificate drept materiale specifice de amenajare peisageră cu rol de protecție, neputând fi asimilate sub nicio formă noțiunilor de „deșeu”, „moloz”.
„Sancționarea, interzicerea sau interpretarea eronată a unor măsuri precum utilizarea mulciului vegetal, a pietrei naturale ori a lemnului mort controlat ar reprezenta un regres profesional și administrativ, contrar principiilor ecologiei urbane”, se arată în documentul ASoP.
