Primăria Municipiului Timișoara își consolidează statutul de „smart city”, printr-un parteneriat transfrontalier cu orașul Szeged din Ungaria. Cele două administrații colaborează în cadrul proiectului „Szeged & Timișoara Data Space”.
Pentru a colecta aceste informații, municipalitatea a achiziționat deja două dispozitive speciale pentru măsurarea alergenilor, care vor fi montate în Parcul Justiției și Parcul Botanic.
Acestea vor fi completate de alți cinci senzori noi de analiză chimică destinați pentru Parcul Dacia, Parcul Copiilor și Parcul Rozelor. Noile echipamente vor fi integrate pe o platformă comună, împreună cu cei aproximativ 20 de senzori mai vechi deja existenți în oraș, care vor trece în această perioadă printr-un proces de mentenanță.
Inițiativa este menită să reducă poluarea și să eficientizeze transportul public, bazându-se pe colectarea și analiza datelor în timp real. Despre importanța acestui sistem la nivel european a vorbit Peter Benedek, CEO Rockwood Digital Europe, care a subliniat legătura directă dintre colectarea informațiilor și calitatea vieții.
„Este despre cum utilizăm datele într-o municipalitate, de fapt, în acest proiect, este vorba despre două municipalități. (…) De ce este important cum folosim datele în municipalitatea? Municipalitatea Timișoara are multe servicii publice diferite, pe care, dacă sunteți localnici, le folosiți în fiecare zi, transportul public, și toate celelalte, care afectează calitatea aerului în municipalitate. (…) Dacă au datele potrivite, atunci pot avea predicții mai bune, planuri mai bune, cum să îmbunătățească transportul public, cum să îmbunătățească modul în care trenurile circulă, și, de asemenea, cum să îmbunătățească calitatea aerului”, transmite Peter Benedek.
Universitatea Politehnica Timișoara joacă un rol esențial în interpretarea informațiilor culese din parcuri. Specialiștii de aici vor crea modele predictive bazate pe inteligență artificială, care vor arăta cetățenilor cum va fi aerul pe care îl respiră.
„În cadrul acestui proiect specific, noi suntem componenta care utilizează cele mai mult datele, deși și noi introducem, bineînțeles, date în cadrul acestui sistem explicabil pentru colegii mei. Dar utilizăm toate aceste date și mai apoi am dezvoltat anumiți algoritmi care pot să realizeze predicții în ceea ce privește calitatea aerului, apoi monitorizarea aceasta o afișăm sub forma unui panografic, unui widget, care poate fi utilizat de către persoane și care arată nivelul de calitate al aerului în diferite zone ale orașului”, explică Răzvan Bogdan, prodecanul Facultății de Automatică și Calculatoare.
Platforma comună va fi deschisă tuturor, permițând atât instituțiilor locale, cât și mediului privat să publice date. Cătălin Chițu, CTO Frontier Penta, a precizat că sistemul va putea fi accesat de orice persoană fizică sau juridică. Practic, informațiile colectate vor putea fi folosite de specialiști pentru a dezvolta noi modele de predicție, dar și de cetățenii de rând, care vor putea verifica oricând nivelul de poluare, concentrația de polen sau prezența altor alergeni din diverse zone.
Planul administrației locale este ca această rețea să se extindă și să integreze treptat toate informațiile utile pentru cetățeni într-un singur loc, pe platforma data.primariatm.ro. Val Mureșan, consilier al primarului pe teme de digitalizare și smart city, a explicat viziunea pe termen lung a municipalității.
„Această infrastructură digitală va rămâne și ne va ajuta să aducem cât mai multe informații de la senzori, nu numai din Timișoara, pe care vrem să extindem rețeaua asta de senzori din Timișoara, dar și din zona metropolitană de la alte primării și vom începe un dialog cu ele. Astfel încât toți cei care suntem timișoreni și nu suntem, numai lucrăm în Timișoara, dar poate trăim în suburbie sau invers, să avem o imagine clară a calității vieții și aici intră calitatea aerului. Pe viitor să sperăm să ne aducă și Aquatim date despre calitatea apei, transportul, traficul metropolitan. STTP-ul are deja date în timp real și ele trebuie legate în același loc, astfel încât cetățenii să aibă un singur loc, să nu trebuiască să caute pe internet despre imaginea în timp real a acestor date și care, până la urmă, dau o perspectivă a calității vieții lor”, transmite Val Mureșan.
Finanțat prin programul European Data Space for Smart Communities, proiectul are o valoare totală de două milioane de euro, finanțat în proporție de 50% de Comisia Europeană. Din această sumă, bugetul alocat Timișoarei este de aproape 350.000 de euro.
Legat de datele strânse până acum în oraș, aceștia au precizat o tendință interesantă privind alergenii aeropurtați, observând că „problema începe de la periferia orașului spre interior”. O hartă prototip poate fi văzută pe site-ul Facultății de Automatică și Calculatoare.
