Sfântul Andrei și noaptea strigoilor. Ritualuri, farmece și credințe populare transmise din generație în generație

2 Min Read

Noaptea în care se deschid cerurile și strigoii pornesc la drum. Tradiții, credințe și puterea unui sfânt care a marcat identitatea românească

Credincioșii din întreaga țară îl prăznuiesc duminică pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României și „Cel dintâi chemat” dintre apostolii Mântuitorului. Ziua de 30 noiembrie marchează nu doar un moment major în calendarul creștin, ci și una dintre cele mai bogate în tradiții străvechi, unele precreștine, păstrate până astăzi în satele românești.

Considerat „creștinătorul neamului românesc”, Sfântul Andrei este legat în tradiție de Dobrogea, unde ar fi propovăduit Evanghelia și unde se află celebra peșteră de la Ion Corvin, transformată în biserică în 1944. Potrivit credinței populare, Apostolul Andrei este și „Apostolul Lupilor”, protectorul dacilor și cel care ar fi înfruntat forțele întunericului alături de fiarele considerate sacre.

O noapte învăluită în mister. Strigoi, farmece și previziuni pentru anul ce vine

Ajunul sărbătorii este însă dominat de un imaginar aparte. Noaptea de Sfântul Andrei este considerată momentul în care granița dintre văzut și nevăzut dispare. În credința populară, strigoii cutreieră gospodăriile pentru a fura „mana vacilor” sau „rodul livezilor”, iar oamenii se apără ungând porțile și ferestrele cu usturoi, aprinzând candele și oferind animalelor busuioc sfințit.

Tinerele care vor să își afle ursitul folosesc busuioc pus sub pernă, ulcele noi de lut sau ritualuri de privit în apă „neîncepută”, iar gospodarii pun la încolțit crenguțe de vișin sau grâu pentru a afla cum va fi anul viitor.

Tot tradiția spune că în această noapte lupii încep să vorbească, un semn de rău, pentru că cei care le aud glasul riscă să fie urmăriți sau transformați în vârcolaci.

Semnificație națională și spirituală pentru români

Ziua de 30 noiembrie este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar Sfântul Andrei este, din 1997, oficial Ocrotitorul României. Sărbătoarea deschide, simbolic, sezonul de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae (6 decembrie) și culminează cu Boboteaza, pe 6 ianuarie.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare cu mare însemnătate pentru credincioși. Tradiții vechi păstrate în satele din Banat și din întreaga țară

Niciun comentariu

Lasă un răspuns