În urmă cu un an, o țară întreagă urmărea cu uimire sondajele exit poll și aștepta cu sufletul la gură rezultatele finale
A trecut un an de la alegerile care au generat un clivaj profund în societatea românească. Împărțiți în două tabere, oamenii încă se ceartă în privința opțiunilor politice. În tot acest timp, România s-a aflat într-o continuă campanie electorală, începută în iunie 2024 și care se va termina pe 6 decembrie, cu o zi înainte ca bucureștenii să-și aleagă noul primar.
A fost o lungă perioadă în care, ca societate, nu am avut timp să respirăm, să ne deconectăm de la mediul politic. O perioadă cu turbulențe, alegeri anulate și întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri sau cel puțin, nu s-au găsit răspunsuri mulțumitoare.
Tăcerea statului este cu atât mai apăsătoare cu cât e nevoie mai mult ca niciodată să comunice. Încrederea cetățenilor în instituții este într-o continuă scădere, iar clasa politică alege să ignore fenomenul, în loc să încerce să umple goluri, să-și trateze cu seriozitate cetățenii și să răspundă unei nevoi legitime a cestora: aceea de a guverna pentru interesul public.
Austeritatea nu ajută
Nemulțumirii populare față de deciziile de anul trecut sunt amplificate și de contextul economic dificil. Măsurile de austeritate impuse, cu scopul reducerii deficitului bugetar, se arată în unele cazuri inutile.
Creșterea TVA nu a adus încasări suplimentare la bugetul de stat, iar eliminarea plafonării la energia electrică a împovărat suplimentar populația, aproximativ un milion de oameni aflându-se în prezent în risc de sărăcie energetică. De asemenea creșterea impozitelor și eliminarea unor facilități fiscale au adus venituri nesemnificative raportate la PIB. În schimb, populația a fost cea cu adevărat impactată de lipsa lor.
Revolta a crescut cu atât mai mult cu cât privilegiile și beneficiile politicienilor și ale magistraților au rămas intacte. Reforma pensiilor speciale și a administrației publice locale și centrale au fost tergiversate luni de zile, fără rezultate concrete momentan. Toate aceste amânări au adâncit frustrarea.
Propagandă rusă cu material românesc
În tot acest climat, propaganda rusă este rostogolită cu ușurință pe rețelele sociale. Războiul hibrid nu ia pauză după un rând de alegeri cruciale, e în continuă derulare, iar muniția lui sunt chiar problemele pe care statul român continuă să le ignore. Inegalitățile economice, frustrările îndreptate spre clasa politică, corupția și proasta gestiune a banului public sunt doar câteva dintre temele exploatate de statul care râvnește la gurile Dunării.
Propaganda rusă lucrează din plin cu „materialul clientului”, pe lângă exploatarea temelor proprii. Postările și videoclipurile emotive de câteva secunde, realizate cu intligență artificială, conspirațiile și minciunile, toate acestea se rostogolesc cu ușurință pe rețelele sociale atunci când oamenii nu mai gândesc rațional, ci caută răspunsuri simple și vinovați pentru supărările lor.
În aceste condiții, credibilitatea statului scade cu atât mai mult atunci când se vorbește despre războiul hibrid și pericolul rusesc. Deși este cât se poate de real, acest pericol nu se resimte în viața de zi cu zi a oamenilor așa cum o face costul tot mai scump al traiului și senzația că nu se simt reprezentați.
Klaus Iohannis, după Anularea Alegerilor: „Ce fac eu? Îmi duc mandatul la bun sfârșit”
