Universitatea Politehnica Timișoara a reunit peste 70 de cercetători, profesori, specialiști și reprezentanți ai administrației la prima Conferință a Platformei Naționale de Adaptare. Timp de două zile, discuțiile s-au concentrat pe felul în care România se poate pregăti mai bine pentru efectele schimbărilor climatice.
Evenimentul s-a încheiat cu formularea „Declarației de la Timișoara privind adaptarea la schimbările climatice”, un document care stabilește direcțiile de acțiune pentru perioada 2026-2030.
Una dintre problemele puse pe masă a fost diferența dintre ceea ce știm deja din studii și ceea ce ajunge efectiv să fie aplicat în orașe. Date există, însă ele trebuie transformate în decizii clare, iar universitățile pot avea un rol important prin cercetare, pregătirea specialiștilor și dezvoltarea unor programe de studiu noi.
La UPT funcționează în prezent 26 de centre de cercetare. Unul dintre ele este Centrul Suport pentru Acțiuni Climatice, implicat în proiecte care urmăresc să ajute administrațiile să înțeleagă mai bine riscurile climatice și să se pregătească pentru ele.
„Adaptarea la schimbările climatice nu este doar o problemă strict tehnică, ci are o profundă dimensiune umană. Succesul acestor strategii depinde direct de educația pentru adaptare, de cultura comunităților noastre, de competențele din administrațiile publice și, mai ales, de încrederea solidă dintre instituții și cetățeni. Acesta este fundamentul pe care putem clădi date, strategii și finanțări durabile în România”, a transmis Rareș Hălbac-Cotoară-Zamfir, directorul Centrului Suport pentru Acțiuni Climatice din cadrul UPT.
La conferință a fost prezentată și platforma RO-ADAPT, care reunește hărți, baze de date și informații despre riscurile climatice. Instrumentul poate fi folosit de administrațiile locale pentru a vedea mai clar unde sunt vulnerabilitățile și ce măsuri ar putea fi luate.
Un alt proiect discutat a fost „Adoptă o comunitate”. Prin această inițiativă, experții ar urma să lucreze direct cu administrațiile locale pentru identificarea riscurilor și pregătirea unor soluții. Timișoara se numără printre primele comunități vizate, alături de județele Dolj și Buzău și municipiul București.
O altă temă importantă a fost pregătirea specialiștilor care vor lucra în acest domeniu. Participanții au vorbit despre nevoia unor competențe noi și a unor programe de studiu dedicate adaptării la schimbările climatice, astfel încât cercetarea din universități să ajungă mai ușor în deciziile luate de autorități.
„Declarația de la Timișoara” stabilește ce pași ar trebui urmați până în 2030 pentru ca orașele și comunitățile să fie mai bine pregătite în fața riscurilor climatice.
