Solstițiul de iarnă aduce cea mai lungă noapte din an, iar din 21 decembrie zilele încep treptat să crească, un fenomen astronomic însoțit de tradiții vechi de secole
Pe 21 decembrie este marcat solstițiul de iarnă, momentul astronomic care aduce cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică. Este ziua în care Soarele ajunge la punctul cel mai coborât pe cer, iar durata luminii naturale atinge minimul anual. După această dată, zilele încep să crească treptat, chiar dacă iarna abia începe din punct de vedere calendaristic.
Fenomenul are o explicație strict astronomică și este legat de înclinarea axei Pământului. În ziua solstițiului de iarnă, emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de lumină solară din tot anul, în timp ce emisfera sudică se bucură de cea mai lungă zi. În România, durata zilei ajunge la mai puțin de nouă ore, restul timpului fiind dominat de întuneric.
De-a lungul timpului, solstițiul de iarnă a căpătat și o puternică semnificație simbolică. Numeroase culturi au asociat această zi cu ideea de sfârșit și început, de moarte și renaștere a luminii. În Antichitate, romanii sărbătoreau solstițiul prin festivalul Saturnalia, o perioadă dedicată bucuriei, darurilor și suspendării regulilor sociale, considerată un simbol al revenirii treptate a luminii.
Și în tradițiile populare, ziua de 21 decembrie este înconjurată de credințe și superstiții. Se spune că este un moment potrivit pentru reflecție, pentru alungarea energiilor negative și pentru pregătirea unui nou început. Aprinderea lumânărilor sau a focurilor este un obicei întâlnit în mai multe zone, fiind văzut ca un gest simbolic de chemare a luminii și a norocului în perioada care urmează.
Ceața densă a paralizat aeroporturile din Moldova. Cursa Londra-Suceava a aterizat la Timișoara
