Alexander Degianski, agricultor din Timiș, critică dur forma actuală a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității. Acesta avertizează că documentul riscă să blocheze sectorul agricol din România și să provoace consecințe grave în economie.
„Următorul document, dacă va fi adoptat în forma lui actuală, cred că va pune cruce agriculturii cum niciun alt document sau nicio altă lege n-au pus-o în ultimii 35 de ani. Și este vorba despre Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității. Un document prin care România își ia angajamentul și aproape că îmi vine să râd ca 30% din suprafața arabilă va fi declarată zonă de protecție naturală, 10% va fi încadrată ca zonă de strictă protecție naturală, adică ,,adios” agricultură pe acea suprafață”, susține Alexander Degianski, cel mai cunoscut fermier din Timiș.
Referitor la măsurile privind reducerea pesticidelor și impactul economic asupra populației, Degianski explică faptul că țintele sunt disproporționate față de realitatea din România. Mai mult, acesta susține că agricultura nu poate fi privită drept principalul factor de distrugere a biodiversității.
„Ne luăm angajamentul ca să reducem consumul de pesticide cu 50% în condițiile în care consumul de pesticide al României este la mai puțin de o treime față de media Uniunii Europene, cu alte cuvinte vom fi eco față de restul Uniunii Europene. Grotesc este faptul că în expunerea de motive fermierii și agricultura sunt privite drept principalul factor de distrugere a biodiversității, de presiune și de regres al biodiversității. Când orice om de bun simț știe că povara păstrării biodiversității tocmai pe fermieri cade.
Și toate aceste lucruri fără a avea un studiu de impact, fără a ști cu adevărat câți bani pierdem datorită adoptării astfel de măsuri, pentru că vrem, nu vrem, să acceptăm, peste 25% din populația României lucrează direct sau indirect în agricultură sau sectoare conexe agriculturii, industria prelucrătoare, procesatoare, HoReCa și astfel de măsuri vor avea consecințe grave în economie”, transmite fermierul.
Mai mult, agricultorul aduce în discuție pierderile financiare provocate de importurile de cereale și secetă. Totodată, semnalând că birocrația în face ca investițiile în sisteme de irigații să devină aproape imposibile.
„În fiecare an, în ultimii ani, am pierdut bani mulți datorită importului de cereale din Ucraina, 3 miliarde de euro în 2022, pierdem bani, miliarde de euro, datorită secetei. Și acest document, practic, face crearea de noi sisteme de irigații semi imposibilă, noi studii de impact, noi studii de mediu, cerințe peste cerințe. Astfel încât nu ți se zice, n-ai voie să faci, dar îți vine să te lași și eu sunt unul dintre cei care aproape s-au lăsat după ani de zile de birocrație pentru a crea un sistem de irigații”, precizează Degianski.
Agricultorul din Timiș critică lipsa consultării mediului asociativ și modul netransparent în care documentul a fost trimis parlamentarilor cu doar câteva ore înainte de vot. Acesta speră totuși că autoritățile vor conștientiza consecințele dezastruoase pe care le poate aduce această strategie pentru sectorul agricol din România.
,,Și toate aceste lucruri s-au făcut fără consultarea mediului asociativ. Și mai mult și mai sfidător în forul de decizie al țării, adică în Parlamentul României, senatorii din comisiile de specialitate li s-au pus la dispoziție documentul cu câteva ore înainte. Un document de 233 de pagini, document care a fost amânat votului și sperăm ca, măcar acum în ceasul 12-lea, să înțelegem că acest document chiar este unul îngrozitor pentru agricultură. Și dacă nu ne vom trezi, din păcate ne vom merita soarta și degeaba o să urlăm că nu se mai poate face nimic”, transmite agricultorul din Timiș, Alexander Degianski.
