Fum negru la Vatican! Niciun Papă ales după al doilea scrutin. Conclavul continuă sub semnul tradiției și al secretului absolut

4 Min Read

Conclav 2025. Vaticanul a fost din nou învăluit în mister joi dimineață, după ce al doilea vot pentru alegerea noului Suveran Pontif s-a încheiat fără rezultat. Din coșul special instalat deasupra Capelei Sixtine a ieșit fum negru, semn clar că cei 133 de cardinali electori nu au ajuns la un consens. Procesul electoral va continua cu o nouă rundă de voturi pe parcursul zilei.

Fumul simbolic: indicatorul alegerii sau al impasului

Tradiția fumul semnalizator rămâne neschimbată: fumul negru indică lipsa unei decizii, în timp ce fumul alb anunță alegerea unui nou papă. Miercuri seara, prima sesiune de vot s-a încheiat de asemenea fără rezultat, ceea ce a adus un val de suspans în rândul credincioșilor adunați în Piața Sfântul Petru.

Mii de credincioși în așteptare. Un vot strict secret

Zeci de mii de oameni s-au strâns în fața Bazilicii Sfântul Petru, așteptând cu speranță anunțul „Habemus Papam”. Între timp, cardinalii reuniți în conclav respectă un regim de izolare completă, fără telefoane sau legături cu exteriorul. Fiecare participant a depus un jurământ solemn de confidențialitate, valabil inclusiv pentru personalul auxiliar.

Cum funcționează conclavul papal

Conclavul este una dintre cele mai vechi și riguroase forme de alegere din lume, păstrându-și caracterul sacru și codul strict al tăcerii. Cardinalii intră în Capela Sixtină într-o ordine prestabilită, începând cu cei de rang inferior – diaconii – și încheind cu episcopii. Procesul se desfășoară prin vot secret, de două ori pe zi, dimineața și după-amiaza. Alegerea noului Papă necesită o majoritate calificată de două treimi din voturi.

Istoria conclavului: de la tradiție la modernitate

Originea termenului „conclav” vine din latină – cum clave, adică „încuiat cu cheia”, făcând referire la izolarea cardinalilor pentru a evita orice influență externă. Prima reglementare oficială a conclavului a apărut în 1059, sub Papa Nicolae al II-lea. Din acel moment, alegerea papei a devenit un proces controlat exclusiv de Colegiul Cardinalilor.

În 1274, prin decretul Ubi Periculum, s-a impus izolarea completă a cardinalilor, după o perioadă de interregn de aproape trei ani. De-a lungul secolelor, diverse reforme au întărit procesul, precum:

  • 1621: Stabilirea majorității de două treimi pentru validarea alegerii (Papa Grigore al XV-lea)

  • 1970: Excluderea cardinalilor peste 80 de ani din dreptul de vot (Papa Paul al VI-lea)

  • 1996: Modernizarea procedurilor (Papa Ioan Paul al II-lea)

  • 2007: Revenirea la regula majorității de două treimi în toate etapele (Papa Benedict al XVI-lea)

Colegiul Cardinalilor: cine votează și cum

Doar cardinalii sub 80 de ani pot participa la vot. Ei provin din toate colțurile lumii și sunt organizați în trei categorii: cardinali diaconi, cardinali preoți și cardinali episcopi. Aceștia nu doar votează, ci joacă și un rol activ în conducerea Bisericii Catolice, fiind consilierii apropiați ai Papei în probleme dogmatice și administrative.

Când va fi ales noul Papă?

În absența unei majorități clare, conclavul poate continua timp de mai multe zile. Dacă blocajul persistă, se poate impune o rundă decisivă între primii doi candidați. Procesul poate fi întrerupt temporar pentru rugăciune și reflecție.

Conclavul – între realitate și ecran

Misterul conclavului a fost sursă de inspirație pentru cinematografie. Filmul „Conclave” (2024), cu Ralph Fiennes în rolul principal, a readus în prim-plan tensiunile și dinamica puterii din interiorul Vaticanului, oferind o perspectivă dramatică asupra acestui ritual sacru.

Citește: Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște. Lumea creștină este în doliu

Niciun comentariu

Lasă un răspuns