Ilie Bolojan rupe tăcerea despre situația economică a României. În contextul unor „trepidații la nivel global”, România s-ar putea întoarce în perioada 2008-2010
Ilie Bolojan, Președintele interimar al României, a discutat la emisiunea Insider Politic difuzată pe Prima TV sâmbătă, despre situația economică precară a țării. Acesta a menționat riscul unei recesiuni, ce ar presupune întoarcerea în 2008-2010, perioada crizei financiare globale. Vulnerabilitatea principală este îndatorarea continuă a României cu dobânzi mari. Bolojan susține că statul trebuie să lucreze la reducerea cheltuielilor inutile, redresarea instituțiilor scăpate de sub control și reforma companiilor de stat.
Bolojan a precizat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, iar România trebuie să profite de ocazia de a atrage fonduri. Termenul limită ar fi în 2027. Au fost atrase până în prezent 9,4 miliarde de euro din totalul alocării de 28,5 miliarde de euro, un stadiu de absorbție de aproximativ 34,39%.
În caz contrar reformelor, se poate ajunge la mărirea taxelor și impozitelor. Lucru despre care partidele aflate la guvernare nu vorbesc în campanie.
Deficitul bugetar al României, între realitatea „de acasă” și standardele europene. De ce nu vorbesc politicienii despre situația gravă?
Datele publicate recent de Eurostat dezvăluie o imagine îngrijorătoare. În 2024, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene ESA a atins 9,3% din PIB. Estimarea națională pe baza execuției „cash” s-a situat la 8,65% din PIB. Diferența este semnificativă când vine vorba despre reducerea deficitului.
Metodologia ESA (European System of Accounts) are în vedere principiul contabilității de angajamente, înregistrând cheltuielile și veniturile atunci când sunt asumate, nu atunci când sunt plătite sau încasate efectiv. Această abordare scoate la lumină facturi restante, dobânzi acumulate și alte obligații financiare care. În metodologia cash folosită de Guvern, acestea nu sunt luate momentan în calcul. La final de 2024, cheltuielile suplimentare neînregistrate în cash au crescut deficitul ESA cu aproximativ 18,7 miliarde lei.
Deși aceste diferențe de raportare au mai fost întâlnite în trecut, amploarea lor actuală ridică serioase semne de întrebare privind credibilitatea execuției bugetare și eficiența măsurilor de consolidare fiscală. Ministerul Finanțelor își menține optimismul declarativ și reafirmă angajamentul ferm de a reduce deficitul la 7% din PIB în 2025, în conformitate cu Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu, agreat cu Comisia Europeană.
Președintele interimar susține că a avut discuții cu liderii politici, care recunosc gravitatea situației. Public, niciun personaj cu interese electorale nu va vorbi despre dificultățile economice, deoarece ar însemna să piardă voturi.
Nu poți face lucruri serioase într-o campanie pentru că, în general, candidații se comportă instinctiv electoral și fac orice pentru voturi. Asta este situația”, a explicat Ilie Bolojan.
