Posibila reintroducere a stării de incompatibilitate între funcția de rector și cea de om politic pare să fie un subiect sensibil pentru Marilen Pirtea. Această măsură a fost adusă recent în discuție și cerută de organizațiile studențești la nivel național după ce rectorul Politehnicii de la Iași, care este totodată și senator PSD a anunțat că 220 de studenți s-au înscris în partid.
În fața acestei perspective, Marilen Pirtea, care deține ambele calități, a lăsat impresia că evită un răspuns tranșant.
Întrebat direct cum ar proceda și ce funcție ar alege dacă o astfel de lege ar intra în vigoare, președintele PNL Timiș a preferat o abordare prudentă, axată pe respectarea strictă a legislației, fără a-și asuma o opțiune clară în acest moment.
„Categoric o să respect legea. În momentul când ea va fi introdusă ca incompatibilitate. Da, nu știu dacă a existat vreodată ca incompatibilitate, dar poate să fie introdusă dacă asta se dorește, nu-i nicio problemă. În momentul când va fi introdusă, atunci o să iau o decizie, evident”, a transmis Pirtea.
Insistențele presei privind o opțiune ipotetică s-au lovit de aceeași ezitare, liderul liberal lăsând să se înțeleagă că o asemenea hotărâre nu este simplă.
„Atunci voi lua o decizie când va fi introdusă și o să văd, sunt mai mulți factori care trebuie luați în calcul”, a adăugat acesta.
Președintele PNL Timiș a fost întrebat dacă, în opinia sa, introducerea unei astfel de legi ar fi binevenită.
„Evident că pot să fiu subiectiv acum. Da, să spun că nu. Dar până la urmă, așa cum am spus, mă voi supune legilor țării și dacă țara consideră că în Parlament este foarte important să nu avem atâția oameni cu o carieră profesională, cu o experiență în spate, ci să avem oameni care au primul job sau primul stat de plată semnat care este la Parlament, așa o să avem. Nu e nicio problemă”, a declarat liderul liberal.
Pentru a-și justifica subtil poziția și a sublinia că funcția academică se poate îmbina armonios cu cea politică, Marilen Pirtea a încheiat subiectul recurgând la o paralelă istorică.
„În perioada interbelică, pot să vă spun, rectorii, cum bine știți, erau membrii de drept automat în Parlamentul României”, a concluzionat acesta.










