România rămâne în urmă. Serbia testează trenuri de mare viteză, în timp ce infrastructura feroviară românească se modernizează treptat
În timp ce nemții de la Deutsche Bahn testează trenuri la viteze de până la 200 km/h pe tronsonul Novi Sad – Subotica, parte a unui proiect strategic pentru conectarea Serbiei la rețelele feroviare de mare viteză europene, România rămâne încă în faza modernizării rețelei sale pentru viteze de până la 160 km/h.
Progresul din Serbia, exemplu de conectivitate rapidă
Testele desfășurate în Serbia demonstrează ambițiile țării de a-și moderniza rapid infrastructura feroviară, în colaborare cu parteneri internaționali precum Deutsche Bahn. Linia Novi Sad – Subotica face parte dintr-un proiect mai amplu, menit să creeze o legătură feroviară de mare viteză între Belgrad și Budapesta, reducând semnificativ timpul de călătorie între aceste capitale și deschizând noi oportunități economice și turistice.
Situația din România: progrese lente, dar necesare
În România, modernizarea rețelei feroviare avansează, dar se concentrează pe tronsoane care să permită viteze maxime de 160 km/h, mai fezabile din punct de vedere tehnologic și economic pe termen scurt. Exemple notabile includ linia București – Constanța, deja modernizată, și lucrările în desfășurare pe coridoarele Brașov – Sighișoara și Simeria – Arad. Deși aceste proiecte reprezintă un pas înainte în creșterea vitezei și siguranței călătoriilor, ele pălesc în comparație cu proiectele ambițioase de mare viteză din alte țări europene.
Planuri de viitor pentru România
Pe termen lung, o rețea dedicată de mare viteză ar putea schimba fundamental peisajul transportului feroviar românesc. O astfel de rețea ar conecta mai rapid România la infrastructura europeană și ar stimula mobilitatea internă, contribuind la dezvoltarea economică și reducerea emisiilor de carbon. Cu toate acestea, astfel de proiecte necesită investiții majore, planificare pe termen lung și cooperare internațională.
