Un an după anularea scrutinului. România rămâne prinsă între neîncredere, dezbinare și lupta pentru recâștigarea democrației
A trecut un an de la cel mai controversat moment politic al României post-1989, anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Decizia fără precedent a Curții Constituționale, care a invalidat primul tur pe motivul unui presupus „tratament preferențial” în mediul online acordat unuia dintre candidați, a continuat să divizeze profund societatea și scena politică.
Primul tur fusese câștigat de independentul Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi (USR), cei doi calificându-se în finala prezidențială, un rezultat care a răsturnat toate previziunile și a zdruncinat marile partide.
Fosta candidată la președinție Elena Lasconi, intrată în finala prezidențială din 2024, a rememorat astăzi acel moment, declarând că „democrația din România a primit cea mai grea lovitură din ultimii 36 de ani”.
„Rezultatul îl vedem astăzi: un popor și mai dezbinat, unde teoria conspirației e mai puternică decât realitatea, percepțiile cântăresc mai greu decât adevărul, iar încrederea în vot și în instituții s-a prăbușit. Deși mă consider o femeie optimistă, nu reușesc să văd la fel viitorul României. Mai sper doar că Dumnezeu nu ne va lăsa”, a transmis Lasconi.
Ea a acuzat sistemul că, „disperat să țină cu dinții de putere”, ar fi „dărâmat democrația și ar fi îmbolnăvit România”, țara fiind „măcinată de ură, neîncredere, dezbinare, frică și nemulțumire”.
Un an mai târziu, „dosarul anulării alegerilor” rămâne un subiect fierbinte. Încrederea publică în instituții rămâne scăzută, iar discuțiile despre reglementarea campaniilor digitale și transparența publicității politice online continuă să fie esențiale pentru reformarea sistemului.
More Read
Un an de la alegerile care au zguduit România. Ce s-a schimbat de atunci?
