Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, demisia din funcție, în urma izbucnirii scandalului de corupție legat de presupusa sa implicare într-un dosar de mită la ANAF
Anastasiu a vorbit despre nevoia de reforme dure într-un stat „plin de sinecuri” și despre presiunile pe care le-a resimțit odată cu expunerea publică.
„Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează”, a spus vicepremierul.
Fostul vicepremier a oferit o relatare detaliată despre interacțiunile sale cu statul român în anii de criză financiară, vorbind despre anchete abuzive, șantaj din partea ANAF și despre o cultură instituțională coruptă care l-a forțat să accepte compromisuri pentru a salva compania și locurile de muncă.
„Am fost declarat șpăgar, aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România – există două tipuri, șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. În anii `90 era cu plicul sau cu geamantanul, din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță […]. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică și supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar nicio secundă, evaziune fiscală”, a declarat Anastasiu.
Contextul demisiei este legat de condamnarea definitivă, în 2023, a unei inspectoare ANAF care a primit mită timp de opt ani de la o companie unde Dragoș Anastasiu era acționar majoritar
Potrivit motivării instanței, mita era estimată la 150.000 de euro și mascată printr-un contract fictiv de consultanță, discutat chiar în biroul lui Anastasiu și acceptat pe fondul dificultăților financiare ale firmei sale.
Deși Anastasiu a negat în primă fază implicarea, documentele judiciare arată că acesta era informat constant despre valoarea beneficiilor acordate funcționarei și că a acceptat „taxa de protecție” pentru a evita insolvența.
Demisia sa vine într-un moment delicat pentru Guvernul Bolojan, instalat recent și angajat într-un proces accelerat de reforme fiscale și administrative. Scandalul îl scoate pe Anastasiu dintr-un grup-cheie de lucru pentru restructurarea companiilor de stat.
