Zi de reculegere profundă pentru credincioși. Post negru, interdicții stricte și ritualuri emoționante respectate cu sfințenie în toată țara.
Vinerea Mare, cea mai cutremurătoare zi din calendarul creștin, aduce cu ea o încărcătură spirituală aparte și un set de interdicții respectate cu strictețe de credincioși. În această zi sfântă, întreaga lume ortodoxă comemorează răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, iar tradițiile românești, transmise din generație în generație, capătă o semnificație aparte.
Slujbele speciale din această zi, precum Denia și Prohodul, transformă bisericile într-un loc de reculegere și aducere aminte. Credincioșii se adună în număr mare pentru a trece de trei ori pe sub masa Sfântului Altar, simbol al mormântului Domnului, un gest de smerenie și speranță în mântuire.
Slujba de Înviere printre ruine. Consiliul Județean Timiș promite restaurarea Bisericii de la Topla
Totodată, Vinerea Mare este marcată de post negru, abținere completă de la mâncare și băutură până la apus – ca formă de solidaritate cu suferințele lui Hristos. Este interzis să se coacă, să se gătească cu oțet sau urzici, să se sacrifice animale, ori să se vopsească ouă. Gospodinele lasă deoparte pregătirile pascale, iar muncile câmpului sunt oprite cu desăvârșire, se spune că, altfel, recolta va fi compromisă.
Tradiția spune și că femeile merg la cimitire pentru a aprinde lumânări și a-și plânge morții, o punte emoționantă între patimile Mântuitorului și suferințele omenești.
Statul român recunoaște importanța acestei zile, acordând prin lege zi liberă angajaților, pentru a se putea dedica rugăciunii și respectării obiceiurilor.
Vinerea Mare nu este doar o zi liberă, este o zi a reflecției, a durerii și a speranței. O zi în care timpul pare să stea în loc, iar tradiția vorbește în șoaptă despre sacrificiul suprem și renașterea speranței.
