De Ziua Limbii Române, graiul bănățean arată cât de diferit poate suna aceeași limbă de la o regiune la alta. În Timiș și în restul Banatului, cuvinte precum „goști”, „crumpi”, „șpais” sau „piparcă” se mai aud și astăzi și spun, în același timp, povestea unei regiuni în care mai multe limbi și culturi s-au întâlnit de-a lungul timpului.
Pentru un bănățean, „crumpii” sunt cartofii, iar „goștii” sunt musafirii care îi trec pragul. „Șpaisul” este cămara în care se țin alimentele, „piparca” este ardeiul, iar „uiaga” este sticla.
Lista nu se oprește aici. Roșia poate fi „părădaisă” sau „paradaisă”, gogoșile sunt cunoscute și drept „crofne”, iar găluștele cu prune drept „gomboți”. Unele dintre aceste cuvinte se întâlnesc și în Transilvania sau în alte regiuni ale țării, însă au rămas strâns legate și de vorbirea din Banat.
Vocabularul aparte nu a apărut întâmplător. Banatul a fost timp de secole un spațiu în care românii au trăit alături de sârbi, germani, maghiari și alte comunități, iar apropierea dintre ele și-a lăsat amprenta inclusiv asupra felului în care vorbesc oamenii. Multe cuvinte au fost împrumutate, adaptate și apoi transmise mai departe din generație în generație.
Povestea limbii române din Banat continuă și dincolo de granița cu Serbia. Astăzi, 31 august, comunitatea românească din Vârșeț marchează Ziua Limbii Române prin cea de-a cincea ediție a manifestării „Limba Română Ne Unește”. Evenimentul începe la ora 17:00, la Centrul Millennium, în Sala Studio.
La eveniment participă elevi și tineri din școlile românești din Serbia, oameni de cultură, actori și invitați din România, printre care și tineri din Timișoara. Programul cuprinde poezie, recitaluri, cântece și momente folclorice, aducând împreună români de pe ambele părți ale graniței.
Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an pe 31 august, iar în România a fost instituită prin lege în 2013.
