Temperaturile caniculare din această perioadă pot pune în pericol sănătatea copiilor care suferă de astm bronșic, fibroză chistică sau alte afecțiuni respiratorii cronice. Căldura duce la deshidratarea, ceea ce face ca secrețiile din căile respiratorii să devină mai groase și mult mai greu de eliminat, ceea ce crește riscul de complicații.
În cazul micilor pacienți cu fibroză chistică, situația este și mai sensibilă, deoarece aceștia pierd cantități mari de sare prin transpirație și au nevoie de o hidratare suplimentară, care să includă și săruri minerale.
„Aerul fierbinte și uscat poate irita căile respiratorii și poate favoriza apariția tusei, a senzației de lipsă de aer sau a respirației șuierătoare. În același timp, în perioadele caniculare crește nivelul poluanților din atmosferă, iar concentrația unor alergeni poate fi mai mare. Toți acești factori pot declanșa sau agrava simptomele respiratorii”, transmite Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru.
Medicii reamintesc că organismul celor mici își reglează mai greu temperatura, aceștia deshidratându-se și supraîncălzindu-se mult mai repede decât adulții, fără să simtă mereu la timp setea. Copiii cu boli pulmonare ar trebui să evite efortul fizic intens în aer liber între orele 11:00 și 18:00, intervalul în care canicula și poluarea ating cele mai înalte cote. De asemenea, aerul condiționat trebuie folosit cu prudență pentru a evita șocurile termice provocate de trecerea bruscă de la răcoare la căldura de afară, variații care pot irita suplimentar căile respiratorii.
Specialiștii subliniază importanța respectării stricte a tratamentului și a păstrării la îndemână a medicației prescrise, terapia nefiind întreruptă nici în momentele în care starea copilului pare îmbunătățită.
„Canicula poate deveni un factor declanșator al simptomelor respiratorii la copiii cu afecțiuni pulmonare cronice. De aceea, este important ca părinții să respecte tratamentul recomandat, să evite expunerea copiilor la căldura excesivă și să urmărească atent apariția unor semne precum tusea persistentă, respirația șuierătoare, dificultățile de respirație sau oboseala neobișnuită. Dacă simptomele nu se ameliorează după administrarea medicației de «salvare» sau se agravează, copilul trebuie evaluat cât mai repede de către un medic”, adaugă Ioana Ciucă, coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.
