Proteste masive au zguduit Bulgaria în ultimele zile, Guvernul fiind nevoit să retragă proiectul bugetului pe anul 2026, primul buget calculat în euro. Tensiunile continuă în contextul celei de-a șasea moțiuni de cenzură depusă de opoziție
Guvernul Bulgariei a anunţat retragerea proiectului de buget pentru 2026, după proteste masive declanşate de măsurile fiscale incluse în document. Decizia vine într-un moment în care societatea bulgară este deja tensionată de procesul de aderare la zona euro şi de o instabilitate politică adâncă, fără precedent în UE în ultimii ani.
Executivul a solicitat Parlamentului să retragă propunerea, care prevedea majorări de taxe şi contribuţii sociale. Este primul buget calculat direct în euro, iar opozanții au acuzat că măsurile ar fi lovit economia, alimentând în acelaşi timp instituţiile pe care le consideră profund corupte.
Protestele de săptămâna trecută au forţat guvernul să promită retragerea și rescrierea bugetului. Ulterior, executivul a părut să renunţe la această promisiune, generând un nou val de manifestaţii luni seara, în marile oraşe. La Sofia, organizatorii au estimat o participare de aproximativ 50.000 de persoane, în cea mai mare parte tineri și studenți. Nemulţumirea faţă de buget s-a contopit cu frustrarea faţă de modul în care politica bulgară funcţionează de ani buni. Asemenea României, Bulgaria trece printr-o criză a încrederii în instituţii, plutind în aer percepţia unui stat capturat.
Potrivit Transparency International, Bulgaria rămâne cel mai corupt stat membru al Uniunii Europene. Tema corupției a fost centrală în mesajele din stradă. Țara vecină se confruntă de patru ani cu o instabilitate politică profundă, trecând prin şapte runde de alegeri anticipate, cabinete și alianțe fragile, dar şi un electorat împărţit între europenism și pro-rusism.
Coaliţia „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” (PP-DB) va depune vineri o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Rosen Jeliazkov. PP-DB avertizase deja că va recurge la acest mecanism dacă guvernul refuză să demisioneze. Moțiunea depusă acum va fi a şasea îndreptată împotriva cabinetului Jeliazkov.
More Read
Deși Bulgaria și România au aderat în același an la UE, țara noastră rămâne în urmă la acest capitol
Dacă Bulgaria face un pas înainte, țara noastră nu bifează nici astăzi, la 18 ani după aderarea la UE, criteriile de convergență pentru a intra în zona euro.
Criteriile de la Maastricht, pe care orice stat trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro, sunt o inflație stabilă, un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB sau aflată pe o traiectorie descendentă (datoria publică a României este de aproximativ 58% din PIB), stabilitatea cursului de schimb valutar și rate ale dobânzilor pe termen lung apropiate de cele din zona euro. Aceste criterii asigură convergența economică și stabilitatea necesară pentru integrarea în uniunea monetară.
Percepţia publică din România privind aderarea la zona euro este, de asemenea, ambivalentă şi oscilantă, influenţată puternic de contextul economic intern şi de creșterea eurosceptismului alimentat de extrema dreaptă.
