Decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind declarațiile de avere și interese publice a generat reacții dure din partea experților
Curtea a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: „(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
„Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul CCR, conform Digi24.
Totodată, CCR a decis ca declarațiile de avere și de interese ale funcționarilor publici să nu mai fie făcute publice pe site-urile oficiale ale instituțiilor.
Potrivit lui Septimius Pârvu, cercetător la Expert Forum, hotărârea „distruge mult din transparență” și riscă să golească de sens mecanismul public de control al averilor demnitarilor
„Chiar dacă declarațiile se mai publică, faptul că nu mai vezi rudele, soția sau copiii oferă practic o supapă de a transfera o mare parte din venituri acolo”, a declarat Pârvu pentru HotNews.
Mai mult, expertul subliniază că mecanismul de verificare a averilor nu este doar despre ANAF sau alte instituții, ci despre posibilitatea cetățeanului de a consulta, transparent, aceste date.
Referitor la publicarea pe alte site-uri instituționale, Pârvu atrage atenția că rămâne de văzut cum va fi formulată motivarea deciziei CCR. Strategia Națională Anticorupție prevede în continuare publicarea declarațiilor, dar aplicarea acestor prevederi poate fi pusă sub semnul întrebării.
Un alt semn de întrebare este ce se va întâmpla cu declarațiile deja publicate. ANI este obligată prin lege să le păstreze pe durata mandatului și încă trei ani după finalizarea acestuia. Totuși, dacă decizia CCR va avea efecte retroactive, există riscul ca aceste declarații să fie eliminate din spațiul public.
„Aș îndrăzni să zic că probabil și cele din trecut s-ar putea să fie date jos. Cred că este o decizie care, din păcate, distruge mult din transparență”, a adăugat Pârvu.
Mai multe organizații neguvernamentale au făcut, joi, apel la CCR să aplice principiile statului de drept și au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”, conform G4Media.
În lipsa unui mecanism public eficient de control, riscul de corupție și de ascundere a averilor crește semnificativ. Mai mult, se diminuează capacitatea societății civile de a trage la răspundere funcționarii publici.
UPDATE. Șeful Agenției Naționale de Integritate, Florin Ionel Moise, a declarat că decizia reprezintă un pas înapoi în ce priveşte transparenţa celor care ocupă funcţii publice
„Simpla publicare a declaraţiei de avere şi de interese avea și rol preventiv de încălcare a principiilor în timpul exercitării unei funcţii publice. Faptul că trebuia să publici anual aceaste declaraţii crea o presiune de a fi în legalitate”, explică şeful ANI, citat de HotNews.
