Harta medicinei de familie din Timiș scoate la iveală o realitate dură pentru mii de locuitori din mediul rural. În timp ce orașele sunt suprasaturate, în mediul rural, medicina de familie este la un pas de colaps. Conform datelor oficiale de la finalul anului 2025, județul are un deficit de 33 de medici de familie, iar zeci de comunități depind de vizite ocazionale ale doctorilor din alte zone.
Situația cea mai critică este în localitățile Secaș, Bara și Victor Vlad Delamarina. Acestea sunt complet neacoperite. Nu au nici medic de familie propriu și nici puncte de lucru ale unor cabinete din vecini.
Alte 30 de localități (printre care Barna, Murani, Otelec, Checea sau Hitiaș) supraviețuiesc medical la program redus, fiind deservite doar prin puncte de lucru. Asta înseamnă că pacienții au acces la un consult doar în anumite zile, când un medic dintr-o altă localitate face naveta pentru câteva ore.
Lipsa prevenției în mediul rural pune o presiune pe unitățile de primiri urgențe. Cifrele la nivel național pentru anul 2025 explică de ce spitalele sunt mereu aglomerate. Din 3,6 milioane de pacienți externați, mai puțin de o treime au avut trimitere de la medicul de familie. Iar peste 2 milioane de români au ajuns la spital direct prin Urgență (UPU).
Această statistică arată că bolile sunt descoperite mult prea târziu sau că oamenii pur și simplu nu au avut un cabinet medical în apropiere unde să meargă la primele simptome.
La nivelul întregii țări, situația rămâne neschimbată față de anul trecut, indicând o paralizie a sistemului. Peste 1.000 de localități se confruntă cu un deficit de medici, iar în 175 de sate nu există nicio formă de asistență medicală primară.
Consecința cea mai tragică este vizibilă în rata mortalității infantile. În satele românești, aceasta este de 7,9%, aproape dublu față de media Uniunii Europene (3,5%).
„Distribuția medicilor de familie evidențiază o inechitate clară între mediul urban și cel rural. Experiența ne arată că sprijinul financiar nu este suficient; este nevoie de implicarea reală a autorităților locale pentru a atrage tineri medici”, afirmă Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS.
Pentru a mai petici aceste găuri din sistem, programul „Primul pas spre sănătate” va investi în acest an un milion de euro pentru a dota 60 de cabinete din zonele dezavantajate cu aparatură modernă.
„Accesul la medicul de familie nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept garantat. Trebuie să sprijinim medicii care aleg să profeseze în comunitățile rurale pentru a asigura servicii de bază pentru copii și persoanele vulnerabile”, a transmis Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În lipsa unei strategii care să aducă fizic medicii în sate, dotările tehnice rămân doar o jumătate de măsură într-un sistem în care distanța dintre pacient și doctor continuă să crească.
