Conflictele politice de la nivel național se resimt tot mai mult și în administrațiile locale, unde disputele dintre partide ajung să influențeze deciziile care privesc comunitățile. Viceprimarul cu atribuții de primar al Timișoarei, Ruben Lațcău, spune că administrația încearcă să țină aceste tensiuni cât mai departe de problemele orașului. Subiectul a fost discutat la Timișoara de reprezentanți ai administrațiilor locale din România, Ungaria și Estonia, în cadrul Forumului pentru Valori Europene.
Dezbaterea, intitulată „Pot orașele să mențină Europa democratică atunci când politica națională devine tot mai polarizată?”, a reunit lideri locali care au discutat despre provocările administrațiilor și despre modul în care acestea pot continua să răspundă nevoilor cetățenilor, în ciuda diferențelor politice.
Ruben Lațcău a vorbit despre situația Timișoarei, unde USR conduce administrația locală, în timp ce partidele cu o influență mai mare la nivel central se află în opoziție în Consiliul Local. Viceprimarul cu atribuții de primar a explicat că, în ultimii ani, administrația a învățat să negocieze și să colaboreze cu celelalte formațiuni pentru a putea duce proiectele orașului mai departe.
„Încercăm să ne izolăm cât mai mult de această dezbatere națională și să aducem cât mai puțin din ea în Consiliul Local. Uneori este imposibil, uneori aceste conflicte ajung până la administrația locală. Dar încercăm să fim mai înțelepți decât eram în urmă cu câțiva ani, pentru a ne asigura că, deși acum suntem la putere aici, înțelegem că trebuie să exercităm această putere cu grijă și modestie”, a transmis Lațcău.
La Ploiești, primarul independent Mihai Polițeanu a povestit că a fost nevoit să apeleze la sprijinul cetățenilor pentru a trece prin Consiliul Local proiecte precum cumpărarea unor tramvaie noi și interzicerea aparatelor de jocuri de noroc. Edilul susține că disputele cu adversarii politici depășesc însă de multe ori problemele administrației.
„Discursul politic al adversarilor mei se concentrează pe acuzații precum că sunt globalist, că apăr persoanele gay, că nu sunt creștin. Ascult muzică rock, deci sunt satanist sau consumator de droguri. Este un fel de propagandă în stil rusesc, plină de ideologie, ură și de un mod dezbinător de a face politică. Acesta este tipul de opoziție cu care mă confrunt. Fie încearcă să mă denigreze, fie folosesc aceste acuzații pentru a justifica de ce votează împotriva proiectelor mele în Consiliul Local”, susține Polițeanu.
Un alt punct de vedere a venit din Ungaria. Péter Márki-Zay, primarul orașului Hódmezővásárhely și fost candidat al opoziției la funcția de premier împotriva lui Viktor Orbán, a vorbit despre diferența dintre politica națională și cea locală. Edilul consideră că oamenii își aleg primarul în primul rând după rezultatele administrației și după relația acestuia cu locuitorii, nu neapărat după apartenența politică.
„Nu există nimic mai bun decât o dezbatere politică vie. Face parte din democrație. Avem mare nevoie de ea, desigur. Fără dezbateri, fără critici, viața ar fi plictisitoare. Și, în plus, sunt foarte utile. Avem nevoie de feedback. Nimănui nu îi place să fie criticat, am observat asta. Nici mie nu îmi face neapărat plăcere atunci când sunt criticat. Dar trebuie să te controlezi și să respecți regulile societății. Trebuie să te porți cu opoziția așa cum ai vrea să se poarte ea cu tine dacă ar fi la putere”, a declarat Péter Márki-Zay.
Edilul maghiar a vorbit și despre apropierea comunităților din România și Ungaria. Orașul pe care îl conduce oferă cursuri gratuite de limba română și organizează un festival gastronomic dedicat românilor, pentru ca locuitorii maghiari să cunoască mai bine cultura și tradițiile vecinilor.
La rândul său, Kristjan Järvan, viceprimarul Tallinnului, a vorbit despre rolul tehnologiei în relația dintre cetățeni și administrație. Reprezentantul capitalei Estoniei a explicat că oamenii trebuie să poată urmări activitatea autorităților, inclusiv în cazul proiectelor care se desfășoară pe perioade lungi.
„Cred că unul dintre cele mai importante lucruri nu este neapărat ce facem, ci cum facem, mai ales în politică. Putem folosi tehnologia pentru a le arăta oamenilor cum sunt luate deciziile, ce argumente sunt luate în considerare și, atunci când proiectele de la nivel municipal se întind pe zeci de ani, ce pași sunt făcuți pe parcurs. Cine a luat deciziile? Cine este responsabil? Cred că această atenție acordată procesului, chiar dacă la final sunt doar zece oameni într-o încăpere, dar toată lumea știe că ședința este înregistrată și documentată în detaliu, duce la mai multă încredere”, a precizat Kristjan Järvan.
Discuția a fost moderată de Alba Chiara Lamberti, de la London School of Economics, și s-a desfășurat în cadrul Forumului Timișoara pentru Valori Europene. Evenimentul reunește, lideri politici, diplomați și reprezentanți ai societății civile pentru discuții despre viitorul democrației și al valorilor europene.
