Acuzațiile de la vârful IPJ Timiș, spulberate de Tribunalul Timiș. Judecătorii au demontat teoria DIICOT într-un dosar privind divulgarea de informații și spălare de bani: „Simple presupuneri, nu probe”
Motivarea unui judecător de drepturi și libertăți a produs un recul major în ancheta DIICOT Caraș-Severin, într-un dosar care îi vizează pe șefii din poliția Timiș. Teoria DIICOT Caraș Severin despre implicarea lui Bolbos Florin-Mircea, inspectorul șef adjunct al IPJ Timiș, în „marele complot al informării secrete” se sprijină pe o fundație mai subțire decât hârtia pe care a fost printată ordonanța. În motivarea sa, magistratul constată că întreaga acuzare se bazează pe ideea că, dacă Bolbos știa ceva, atunci sigur a și spus cuiva, chiar dacă nimeni nu l-a auzit, nimeni nu l-a văzut și nimeni nu poate explica cum. În plus, interceptările invocate ca probă „nu surprind vreo discuție în care numele inculpatului să fie menționat.
„ În ziua respectivă, inculpatul Bolbos a preluat plicul doar în scop de predare, fără a lua cunoștință de conținutul acestuia, iar după încheierea videoconferinței, a predat imediat documentul comisarului-șef Scornea Aurel, persoană aflată la comanda IPJ Timiș, care a urmat procedura legală de desigilare și înregistrare în registrul documentelor clasificate, neexistând nicio dovadă că inculpatul Bolbos Florin Mircea ar fi citit, copiat sau transmis conținutul notei către o terţă persoană. În fața magistraților, procurorul însuși a recunoscut că nu deține date privind modalitatea concretă de divulgare sau probe potrivit cărora inculpatul ar fi cunoscut conținutul documentului. Mai mult, potrivit înregistrărilor menționate, documentul nici nu provenea de la SRI, ci de la SIE, ceea ce arată confuzia gravă a organului de urmărire penală cu privire la obiectul faptei. Ordonanța nu identifică nicio probă directă sau indirectă prin care inculpatul Bolbos să fi transmis în mod efectiv conținutul notei”, se arată în motivarea instanței.
Nici acuzația de abuz în serviciu nu a rezistat analizei instanței. Judecătorul notează că procurorul nu a precizat ce obligație ar fi încălcat adjunctul șef al IPJ Timiș „când, cum sau de ce”, menționând și că „ordonanța nu indică vreun moment din care să rezulte că inculpatului i-ar fi fost prezentate date sau indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală”. Judecătorul arată că, atât în ceea ce privește presupusul abuz în serviciu, cât și relația profesională cu subalterna sa sau discuția avută cu primarul din Comloșu Mare, ancheta nu a reușit să ofere probe concrete ori indicii obiective care să confirme vreo faptă penală.
,,În ceea ce priveşte acuzațiile de abuz în serviciu, inculpatul susţine că cele două acte materiale invocate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În ceea ce priveşte relația profesională cu comisarul-șef Borugă Mihaela, acuzarea susține că inc. Bolbos Florin Mircea ar fi intervenit nelegal în activitatea subalternei sale, însă, potrivit fișelor de post (neconsultate de procuror), comisarul-șef Borugă Mihaela avea autonomie profesională deplină în activitatea de control și cercetare penală, iar inculpatul Bolbos Florin Mircea exercita doar atribuții de coordonare administrativă, fără drept de a da dispoziții în dosarele penale. [… ] Cu privire la interacțiunea cu primarul comunei Comloșu Mare, se arată că procurorul a calificat drept „abuz în serviciu” simpla discuție purtată de inculpatul Bolbos cu primarul, care solicitase sprijin în clarificarea unei situații rutiere. Inculpatul a procedat legal, solicitând verificări de la lucrătorul de caz, fără a dispune nicio măsură nelegală sau favorizantă. Inculpatul subliniază caracterul absurd al încadrării penale: a considera o activitate administrativă de lămurire ca faptă penală ar însemna să interzici unui conducător de instituție să răspundă solicitărilor cetățenilor, ceea ce ar contraveni scopului funcției publice și principiului legalității” se arată în motivarea Tribunalaului Timiș.
Situația celorlalți inculpați este descrisă de instanță într-o manieră similară.
În cazul lui Crăciunescu Nicușor-Marcel, fost șef al poliției rutiere în Timiș, judecătorul constată că descrierea pretinsei fapte de divulgare este extrem de vagă, reprezentând „singura referire din ordonanță” și neincluzând detalii despre natura informației, persoanele implicate sau eventuale consecințe.
Acuzațiile aduse lui Cazmir Constantin-Petrică, fost șef în poliție, s-ar baza, potrivit motivării, pe discuții interpretate extensiv, instanța reținând că „nu rezultă în mod nemijlocit că inculpatul ar fi transmis vreo informație nepublică”.
În ceea ce o privește pe Marin Nicoleta-Mariana-Loredana, șeful Serviciului Județen Anticorupție, DIICOT reține infracțiunea de spălare de bani, însă fără a indica infracțiunea principală, proveniența sumelor sau acte concrete de dobândire ori folosire a acestora. Judecătorul notează că „elementele invocate de procuror nu depășesc nivelul unor simple presupuneri”.
În final, instanța a decis că, în privința tuturor celor patru inculpați, lipsesc „indicii sau probe temeinice” care să justifice menținerea controlului judiciar. Judecătorul arată că acuzațiile DIICOT Caraș Severin au rămas la nivel de narațiune, fără suport factual suficient pentru măsuri preventive.
