Prețurile alimentelor de bază pur și simplu au explodat. Lupta europenilor cu cea mai gravă criză a costului vieții dintr-o generație este departe de a fi încheiată, iar alimentația este în acest moment punctul nevralgic al creșterilor de prețuri.
Chiar dacă inflația generală începe să scadă, presiunea ascendentă asupra prețurilor alimentelor rămâne puternică. România a avut în februarie 2023 o inflație alimentară de 22,9%, peste media Uniunii Europene.
Inflația alimentară în zona euro a fost aproape de 18% în februarie 2023, mai mult decât dublul avansului înregistrat de indicele general armonizat al prețurilor de consum.
La nivelul blocului comunitar, avansul anual al prețurilor alimentelor a fost de 19,5% în februarie 2023.
Campioana la acest capitol este Ungaria, cu 47%, urmată de Lituania, cu 29,7% și Slovacia, cu 28,7%.
Urmează un pluton de țări cu o inflație alimentară în jurul lui 25%: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia și Polonia, apoi țările cu scumpiri ale alimentelor de aproximativ 22%: Germania, Suedia, Portugalia, România.
Protestele și grevele sunt în floare în Europa, muncitorii cerând salarii mai mari pentru a stopa declinul accentuat al nivelului de trai.
Guvernele europene încep să ia măsuri tot mai hotărâte pentru a frâna avansul prețurilor alimentare, constând în reduceri de taxe, plafonări de prețuri și un control mai dur asupra supermarketurilor din partea autorităților care au drept de control și reglementare, similare Consiliului Concurenței din România.
Controlul inflației alimentare este mai complicat însă decât intervențiile pe piețele energetice, mai reglementate.
