Hornul industrial al Jimboliei – ultimul martor al unei ere industriale dispărute

Ultimul horn industrial din Jimbolia, un simbol al trecutului prosper al orașului, rămâne un martor tăcut al unei ere dispărute și un apel la conservarea patrimoniului local.

Jimbolia, cândva un centru industrial vibrant, păstrează și astăzi un simbol al trecutului său glorios: ultimul horn industrial al orașului, rămas în picioare ca o mărturie a prosperității de altădată. La începutul secolului XX, cerul Jimboliei era marcat de peste 10 hornuri de cărămidă, care fumegau deasupra fabricilor de cărămizi, morilor și altor unități industriale, transmitând un mesaj de progres și dezvoltare. Dintre toate aceste construcții, doar un singur horn a supraviețuit, cel care ar fi aparținut Fabricii de Piepteni și Nasturi „Venus”.

Fabrica de nasturi din Jimbolia, un simbol al inovației și calității în anii ’60

În anul 1961, fabrica de nasturi „Szabó Arpad” din Jimbolia, cunoscută pentru produsele sale inovatoare, se evidenția printr-o competiție acerbă pentru calitate, în pas cu alte întreprinderi din țară. Printre măsurile de modernizare introduse, muncitorii au beneficiat de noi echipamente, cum ar fi ventilatoarele special concepute pentru mașinile de frezat, care reduceau praful rezultat din procesul de producție.

Amplasată la intersecția străzilor Liviu Rebreanu și Peter Jung, fabrica avea cel mai înalt horn, cu structură hexagonală la bază și secțiune circulară variabilă, care reprezintă o construcție specifică secolului XIX. Mărețul horn nu este doar o structură din cărămidă, ci o punte simbolică între prezent și trecut, o amintire a unui Jimbolia prosper, al cărui avânt economic se sprijinea pe o industrie activă.

În timp ce acest ultim horn încă dăinuie, alte fabrici și clădiri industriale au dispărut în ultimele decenii – de la Ceramica la fabrica de pantofi, FNC și alte obiective ce au susținut viețile a mii de localnici. Povestea tragică a industriei pierdute din Jimbolia evocă prăbușirea hornului Fabricii de cărămizi Treisz, în 1932, un eveniment dramatic care a simbolizat începutul declinului economic al orașului.

În prezent, hornul industrial rămas devine un simbol al patrimoniului industrial și un apel la conservarea istoriei orașului. Proiectul „Strategia de dezvoltare locală prin patrimoniu a orașului Jimbolia”, derulat de Universitatea Politehnica Timișoara cu sprijinul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, subliniază necesitatea protejării acestui patrimoniu unic, care poate reinventa identitatea Jimboliei pentru generațiile viitoare.