Ordinul ministerului Educației de a lăsa liceele să organizeze propriile examene de admitere stârnește un val de îngrijorare. La Timișoara, conducerea Inspectoratului Școlar Județean trage un semnal de alarmă și precizează că regulile propuse sunt pline de lacune periculoase pentru elevi și părinți.
Șefa ISJ Timiș, Aura Danielescu explică pentru Pagina de Timiș că sistemul pus pe hârtie la centru este construit cu susul în jos. În loc să fie un examen corect și transparent, totul ajunge să fie condus de aceeași persoană, fără nicio plasă de siguranță pentru elevi.
„Directorul este simultan: președintele comisiei, cel care numește evaluatorii, cel care semnează corecțiile de medie și principalul beneficiar al rezultatului (prestigiu, formațiuni constituite, norme, cost standard). Nu există în proiect nicio incompatibilitate, nicio declarație de conflict de interese, niciun evaluator din altă unitate, niciun observator obligatoriu, nicio secretizare a lucrărilor, niciun al doilea corector, niciun drept al candidatului de a-și vedea lucrarea. Asimetria cea mai vizibilă: la probele de aptitudini, art. 34 alin. (5) impune camere audio-video funcționale în sălile de probă. La concursul de admitere – nimic. Un examen care decide jumătate din locurile unui colegiu are un regim de securitate mai slab decât o probă de aptitudini la sport”, transmite Aura Danielescu.
Practic, regulile de securitate lipsesc cu desăvârșire. Lucrările nu sunt secretizate, nu există un al doilea profesor care să corecteze pentru a elimina subiectivismul, iar elevul nu are nici măcar dreptul de a se uita pe propria lucrare dacă vrea să înțeleagă unde a greșit. Mai mult, contestațiile se rezolvă pe loc, în aceeași zi și în aceeași școală, fără nicio șansă reală de a apela la o comisie neutră.
Un alt pericol uriaș semnalat este prăpastia care se va crea între elevii de la oraș și cei de la sate. Prin subiecte mult mai grele decât programa obișnuită, examenele vor muta practic toată miza în curtea meditațiilor plătite, lăsându-i pe copiii din mediul rural din Timiș fără nicio șansă reală la liceele bune.
„Inechitate socio-economică: Două probe «cu dificultate peste medie» (art. 44 alin. 1) mută selecția în zona meditațiilor. Pentru Timiș, cu rețea rurală extinsă, se traduce în decuplarea totală a mediului rural de liceele bune. Copiii cu CES și romi: Art. 4 alin. (4) prevede până la 10% locuri prioritare, dar nu se precizează baza de calcul – din planul integral sau din ce rămâne după concurs? Dacă e din rest, cota se diluează matematic. Iar art. 41 alin. (7) exclude explicit locurile speciale pentru CES și romi la calificările cu probe eliminatorii. Nicăieri în proiect nu apar condiții adaptate (timp suplimentar, format accesibil) pentru concursul de admitere”, explică inspectoarea generală ISJ Timiș.
Aura Danielescu aduce în discuție o altă inechitate față de elevii timișeni și anume cea referitoare la minoritățile naționale, aspect pentru care Banatul și zona de vest este recunoscută
„Minorități naționale: Art. 5 alin. (3): traducerea probelor «este asigurată la nivelul unității de învățământ». Subiect unic național, tradus local, fără standard, fără validare, fără corector-verificator. Practic, altă probă. Pentru Timiș – germană, maghiară, sârbă – e un risc concret de contestație și de discriminare”, mai adaugă șefa Inspectoratului Școlar Județean pentru Pagina de Timiș.
Pe lângă toate aceste riscuri, Danielescu mai vorbește și despre calendarul pus la punct de minister care ar fi un adevărat haos birocratic. Copiii sunt puși să riște totul pe o singură carte, pentru că examenul se dă o singură dată și este valabil doar la școala unde a fost susținut, fără o a doua șansă.
„Rezultatul se recunoaște doar la școala unde a fost susținut (art. 44 alin. 9). Copilul mizează pe o singură unitate. În plus, «media ultimului admis din anul precedent» – reperul obligatoriu din broșură (art. 23 alin. 1) – devine nefolosibil în primul an, pentru că baza de locuri repartizate computerizat se schimbă. Crește direct riscul de nerepartizare. Pentru filiera tehnologică, art. 40 alin. (6) cere publicarea disciplinelor și a exemplelor înainte de începutul clasei a VIII-a. Pentru concursul de admitere, art. 9 alin. (2) spune 31 octombrie, art. 43 alin. (2) spune 15 septembrie pentru avizare, iar art. 43 alin. (5) spune că ISJ publică lista până la 1 octombrie. Trei termene necorelate – și, oricum, cu un an de anunț față de doi”, mai adaugă oficialul.
În plus, un alt aspect semnalat de inspectoarea general Timiș, ar fi cel că inspectoratele școlare vor fi transformate în simpli spectatori cu ștampilă. Instituția nu primește lucrările copiilor, nu poate verifica modul în care s-a făcut corectarea și nu are nicio pârghie legală să anuleze un rezultat nedrept sau să sancționeze abuzurile. Mai mult, în caz de nedreptăți, părinții nu au unde să depună o contestație reală, singura cale rămasă fiind procesul în instanță.
„Avizul de la art. 43 alin. (2) este ex-ante și formal: verifică dacă procedura conține elementele din alin. (4), nu cum se aplică.
– Validarea listelor (art. 18 alin. 2 lit. x) este o operațiune administrativă, nu o verificare de fond.
– Nu există obligația transmiterii lucrărilor, a baremelor aplicate sau a proceselor-verbale de evaluare către ISJ. Fără suport documentar, orice sesizare rămâne neverificabilă.
– Nu există temei explicit de anulare a rezultatelor de către comisia județeană sau de sancționare. Art. 27 alin. (1) prevede sancțiuni penale/civile/administrative pentru unicitatea fișei de înscriere; pentru concurs – niciun echivalent.
– Contestația se soluționează în ziua probei, la aceeași unitate. Nu există cale de atac administrativă reală. Rămâne doar contenciosul – cu ISJ chemat în judecată ca emitent al avizului”, conchide Aura Danielescu, inspectorul general al ISJ Timiș.
Subiectul rămâne unul deschis la nivel național, premierul interimar Ilie Bolojan urmează să anunțe o decizie după cele zece zile de consultare publică și după discuțiile cu ministrul Educației.
