Piața muncii din Timișoara evoluează rapid, iar ritmul schimbării se accelerează de la an la an. Pentru tinerii care pășesc acum în câmpul muncii, o diplomă de licență și câteva cunoștințe elementare reprezintă doar punctul de plecare. Angajatorii caută oameni capabili să lucreze direct cu inteligența artificială, să se adapteze din mers și să îmbine competențe din domenii diverse.
Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, explică faptul că presiunea cea mai mare se resimte chiar la început de drum, în special în industria tehnologică. Perioada în care orice absolvent obținea imediat un post stabil doar pe baza scrierii unui cod simplu a apus, lăsând locul unor cerințe mult mai ridicate, în care instrumentele inteligente preiau sarcinile repetitive.
„Diferența față de piața muncii de acum patru-cinci ani este vizibilă în toate discuțiile noastre cu marile companii din regiune. Dacă în trecut angajatorii puneau accent în primul rând pe competența tehnică și disponibilitate, acum adaptabilitatea a devenit esențială. Angajații trebuie să învețe rapid, să lucreze cu instrumente bazate pe AI, să înțeleagă procese complexe și să poată colabora cu specialiști din alte domenii. Aș spune că s-a trecut de la «știi să faci asta?» la «cât de repede poți învăța următorul lucru?»”, transmite rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Cea mai mare presiune se resimte în domeniul IT. Chiar dacă Timișoara rămâne un pol important pentru absolvenți, este mult mai difilic pentru un student să-și găsească un job acum. Inteligența artificială preia deja sarcinile repetitive, ceea ce înseamnă că juniorii trebuie să demonstreze mai mult.
Pentru un student înscris la facultate în prezent, miza vizibilă vizează anul 2030, interval în care inteligența artificială va gestiona o mare parte din activitățile de programare introductivă. Profesorii își propun formarea tinerilor pentru o carieră durabilă, concentrată pe gândire logică, matematică avansată și rezolvarea unor probleme complexe, prin îmbinarea software-ului cu domenii precum robotica sau medicina.
„În 2030, compania nu îl va întreba doar «ce știi să programezi?», ci «ce problemă complicată poți rezolva folosind tehnologia și AI-ul?» Cred că universitățile trebuie să facă o schimbare importantă: să nu mai pregătească studenții pentru primul lor job, ci pentru următorii 40 de ani de carieră.
Tehnologiile se schimbă, limbajele de programare se schimbă, instrumentele se schimbă. Matematica, gândirea inginerească, capacitatea de analiză și de rezolvare a problemelor rămân. Trebuie să acceptăm și că diploma de la 23 de ani nu va mai fi suficientă pentru o carieră întreagă”, precizează Florin Drăgan.
O altă miză majoră pentru Timișoara constă în păstrarea tinerilor în regiune după finalizarea studiilor. Un loc de muncă bine plătit funcționează ca prim pas, completat însă de calitatea generală a vieții pentru a concura cu succes cu alte centre economice sau cu munca la distanță pentru firme străine.
„Un absolvent bun nu mai alege doar compania în care va lucra. Alege orașul în care vrea să-și construiască viața. Evident, primul criteriu rămâne un job bun, cu un salariu competitiv și posibilități de dezvoltare. Dar imediat după aceea apar alte întrebări: îmi permit o locuință? Cât timp pierd în trafic? Am transport public bun? Am viață culturală, sport, spații verzi? Pot călători ușor? Iar peste câțiva ani: am creșe și școli bune pentru copii?
Timișoara are avantajul unui centru universitar puternic, care formează anual mii de tineri, și al unei economii diversificate. Pentru ca aceste avantaje să se transforme în dezvoltare pe termen lung, păstrarea absolvenților nu mai poate fi doar responsabilitatea universităților sau a companiilor”, susține rectorul UPT.
Reprezentanții universității susțin că pentru un mers bun al lucrurilor, universitățile, mediul de afaceri și primăria trebuie să muncească împreună. Să anticipeze ce meserii se caută, să păstreze tinerii în oraș și să transforme Timișoara dintr-un loc unde doar se produce într-unul unde se gândește și se inovează.
„O administrație bună nu creează în locul companiilor locuri de muncă, dar poate face diferența între un oraș în care o companie doar funcționează și unul în care decide să investească din nou. Pentru Timișoara aceasta este miza: nu doar să atragem investiții noi, ci să facem în așa fel încât firmele care sunt deja aici să spună, când apare următorul lor proiect european: îl facem tot la Timișoara”, conchide Florin Drăgan.
