Efectele secetei prelungite și nivelul scăzut al debitului Dunării aduc în prim-plan riscurile uriașe la adresa culturilor agricole. O întâlnire de urgență a avut loc ieri la Ministerul Agriculturii, la inițiativa ministrului interimar Tánczos Barna, cu participarea secretarului de stat Emil Dumitru, a reprezentanților Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și ai Apelor Române.
Cea mai importantă veste pentru agricultori este că autoritățile vor trece la o inventariere clară a tuturor surselor de apă disponibile care pot fi folosite pentru irigații. Prin acest demers, fermierii vor primi informații exacte și actualizate despre posibilitățile reale de irigare din zonele lor, ceea ce le va permite să își planifice eficient lucrările agricole și să își protejeze culturile în această perioadă dificilă.
„În contextul schimbărilor climatice și al perioadelor tot mai frecvente de secetă, gestionarea eficientă a resurselor de apă devine esențială pentru protejarea producției agricole. Fermierii trebuie să primească informații clare și actualizate despre posibilitățile de irigare, iar instituțiile responsabile trebuie să lucreze coordonat pentru identificarea și valorificarea fiecărei surse de apă disponibile. Avem nevoie atât de soluții imediate pentru zonele afectate, cât și de măsuri pe termen lung pentru consolidarea infrastructurii principale de irigații”, a transmis secretarul de stat Emil Dumitru.
De asemenea, în urma întâlnirii s-a decis crearea unui grup de lucru format din specialiști din toate instituțiile implicate. Acesta va avea rolul de a urgenta evaluarea solicitărilor venite de la organizațiile de utilizatori de apă și de a implementa măsuri rapide pentru ca apa să ajungă acolo unde este nevoie.
În tot acest timp, zilele întregi sub cod roșu de caniculă au transformat vestul României într-un adevărat pol al secetei. Lipsa precipitațiilor pune agricultura din Timiș și județele vecine în genunchi, provocând pierderi și probleme masive pentru fermieri.
Am discutat cu unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din vestul țării, Alexander Degianski, pentru a înțelege care sunt problemele reale din teren și ce opțiuni au agricultorii.
„Județul Timiș, Arad și Caraș-Severin, și Bihorul, cred că sunt polul secetei României. Și de când sunt eu, rar mi-a fost dat să văd o astfel de secetă pedologică. Și anii trecuți am avut, dar acum și media multianuală, care este la noi de 6-13 de litri, nu a fost atinsă nici măcar la jumătate. Ceea ce înseamnă că avem un deficit uriaș de precipitații”, răspunde fermierul Degianski pentru Pagina de Timiș.
Situația este cu atât mai gravă cu cât vestul României duce lipsă acută de infrastructură pentru udarea culturilor, iar procedurile greoaie blocate în hârtii descurajează orice investiție.
„99% din fermierii județului Timiș nu au sisteme de irigație. Eu am sisteme, dar pe o suprafață momentan nesemnificativă a fermei. În județul Timiș, din păcate, chiar acolo unde există irigații, nu mai fac față sistemele, pentru că sunt consumuri mari acum de apă și apă nu prea este”, adaugă Alexander Degianski.
Fără un sprijin real din partea statului, agricultorii se simt singuri în fața problemelor provocate de natură, prețuri mari la combustibil, instabilitate politică și cereale ieftine.
„Ne uităm la cer și ne facem cruce, cam asta este singurul lucru ce mai putem face. Nici statul nu sprijină prea bine crearea de sisteme de irigații, nu sprijină accesul la apă prin birocrație excesivă. Prin noua Strategie de Biodiversitate, irigațiile vor fi sinonime cu drumul de Golgota. Așa că nu văd un orizont foarte bun sau perioade foarte bune pentru fermierii români în perioadele următoare, secetă, război, prețuri mari la combustibil, instabilitatea politică, prețuri tot mai mici la cereale, deci s-ar putea să asistăm la ani foarte, foarte grei”, declară fermierul.
Întrebat despre decizia autorităților privind gestionarea resurselor de apă, Alexander Degianski atrage atenția asupra obstacolelor birocratice reale cu care se lovește zi de zi un producător agricol.
„Părerea mea este că cel mai normal lucru ar fi ca Apele să revină acolo unde le este locul, adică la Ministerul Agriculturii, pentru că așa a fost de când lumea și pământul. Așa ar fi normal ca fermierii care vor să irige să nu facă ping-pong între Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii. Și așa le este tot mai greu, tot mai puțin rentabil, e un sector aflat în dificultate agricultura, mai să pierdem vremea și pe drumuri și ping-pong între două ministere e cu atât mai greu”, susține Degianski.
Totodată, fermierul subliniază că micii agricultori suferă cel mai mult din cauza hârțogăriei, neavând resursele financiare necesare pentru a angaja personal suplimentar dedicat birocrației.
„Adică e clar că un fermier are prioritate absolută să-și lucreze terenul. Și după aceea când are vreme pentru drumuri, birocrație și alte lucruri care nu țin de meseria lui. Și trebuie să înțelegem că România are și foarte mulți fermieri mai mici, care nu au capacitate de a plăti economiști, juriști, consultanți care să facă această parte birocratică și tocmai lor li se pune cea mai mare frână în dezvoltare”, conchide fermierul.
