Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a mers pe teren pentru a verifica stadiul lucrărilor de pe mult așteptatul tronson lipsă al autostrăzii A1, sectorul Margina-Holdea. Acolo unde constructorii mai au de spart doar câțiva metri pentru a finaliza săpătura la tunelurile din subteran.
„E cel mai mare tunel de autostradă din România făcut în cea mai mare parte de muncitori români. Bunicul meu avea o vorbă: „treaba bună nu se întreabă în cât timp e făcută, se întreabă cine a făcut-o”. Iar aici putem să discutăm și în cât timp e făcută, totuși, două fire de aproape 2 km fiecare, 500.000 m3, jumătate de milion de m3 excavați, cămășuit aproape în 50%. E un lucru mare”, a transmis Miruță.
Conform estimărilor oficiale, ministrul a precizat că primăvara va aduce vești bune și drumuri întinse pentru cei care vor să tranziteze țara într-un ritm mai rapid.
„Estimarea constructorului este că aici se va putea da în circulație în martie anul viitor. Estimarea colegilor tehnici este că undeva înainte de începutul verii, adică undeva la finalul lunii mai, probabil că între martie și mai e variabila asta care ține de ce se mai întâmpină pe traseul acestei perioade. Dar greu s-a făcut, străpungerea, mutarea acestei jumătăți de milion de m3 de pământ s-a realizat. Sigur, mai sunt lucruri care trebuie făcute, dar greul a trecut. Cred că viteza va fi mai mare de acum înainte”, adaugă Radu Miruță.
Miruță a atras atenția și asupra necesității unei coerențe administrative la nivelul statului român, criticând gradul ridicat de ineficiență și disputele politice care blochează de multe ori marile proiecte de infrastructură.
„Este o lecție pentru statul român că trebuie să existe o coerență, indiferent de culoarea politică. Eu, trecând printre ministere, observ un grad mare de ineficiență, doar că pașii pe care îi fac unii îi întorc alții ca să-și pună paternitatea și amprenta asupra deciziei. Trebuie să ieșim din logica asta, pentru că eu, ca ministru, nu folosesc banii mei, nu folosesc banii părinților mei de acasă, folosesc banii dumneavoastră.
Și responsabilitatea unui om politic este să poată explica cum a crescut gradul de eficiență în utilizarea acestor bani, nu cum i-a pus piedică și i-a tras o palmă politică celui care a fost înainte sau altul care vine”, susține ministrul interimar al Apărării.
Acesta a vorbit și despre finanțare, în contextul în care inițial se miza pe PNRR pentru această bucată de autostradă. Miruță a explicat soluțiile identificate pentru a nu pierde banii și cum s-au purtat discuțiile cu Comisia Europeană pentru decontarea etapizată.
„Există finanțare pentru a se termina. S-a lucrat având în vedere termenul din PNRR, care a fost 31 august, și nu toate proiectele inițial puse pe PNRR au putut fi terminate, în special pentru zona de grant, adică bani gratis pe care îi primeam. Am încercat să mutăm finanțări pe șantierele care puteau fi terminate pentru ca România să nu piardă acești bani și s-a optimizat asta la modul maxim de când am venit eu la minister, s-a mutat de pe partea rutieră pe partea feroviară.
De asemenea, s-a reușit cu Comisia să nu fim măsurați procentual decât pe bucata lucrată, nu pe segmente. Inițial Comisia măsura doar segmentele care erau terminate complet. Noi aveam foarte multe segmente în derulare în paralel, care nu ajunseseră la 100% grad de finalizare, și am discutat cu Comisia să putem deconta banii chiar dacă segmentul nu a fost finalizat, dar lucrările au fost făcute la un nivel intermediar, și s-a acceptat asta – a fost un mare câștig”, adaugă ministrul USR.
În continuarea aceleiași teme financiare și a importanței strategice a șantierului, oficialul a subliniat că nimeni nu va opri finanțarea pentru un proiect atât de așteptat care conectează infrastructura rutieră a țării.
„Nu cred că va avea cineva curaj să oprească finanțarea pentru acest tronson, pentru că e unul dintre cele mai așteptate în România. Discutăm de A1 de când era doar pe tronsonul București-Pitești. Acum ajungem aproape din portul Constanța până la Oceanul Atlantic, putem ajunge aproape de pe autostradă, iar zala slabă, zala lipsă semnificativă era aici. Începe să dispară asta și e un pas mare”, conchide acesta.
