Serbia intervine agresiv pe piața carburanților și reduce accizele cu până la 60%, într-o mișcare rară în Europa, menită să protejeze populația de scumpirile generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Decizia anunțată de președintele Aleksandar Vučić vine într-un moment critic pentru securitatea energetică a regiunii și contrastează puternic cu evoluția prețurilor din România.
Autoritățile de la Belgrad au decis o reducere etapizată a accizelor, după ce deja aplicaseră o scădere de 20% în urmă cu o săptămână. Urmează o nouă diminuare de încă 40%, astfel încât nivelul total al reducerii să ajungă la 60%. Măsura este una asumată, chiar și cu riscul pierderilor bugetare.
„Vom face asta chiar și cu prețul pierderii veniturilor statului”, a transmis liderul sârb, subliniind că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor în fața creșterii costurilor la energie.
Pe lângă reducerea accizelor, Serbia continuă politica de plafonare a prețurilor la benzină și motorină, introdusă încă din februarie 2022. Prețurile sunt stabilite săptămânal de Guvern, iar exporturile de țiței și produse rafinate rămân temporar interzise, cel puțin până la începutul lunii aprilie, pentru a evita presiuni suplimentare pe piața internă.
Autoritățile dau asigurări că nu există riscul unor penurii. Rezervele de combustibil și gaze naturale sunt suficiente, iar populația nu va fi afectată de eventuale restricții. În paralel însă, Belgradul se află în negocieri intense cu gigantul rus Gazprom pentru prelungirea contractului de furnizare a gazelor, care acoperă aproximativ 90% din consumul țării. Actualul acord expiră la finalul lunii martie, iar incertitudinile din piața globală cresc presiunea asupra autorităților.
Contextul internațional rămâne volatil, iar riscurile legate de securitatea energetică sunt în creștere, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu. În acest climat, Serbia a ales să intervină direct în mecanismele fiscale pentru a tempera impactul asupra populației.
În contrast, în România, povara fiscală din prețul carburanților rămâne ridicată. Aproximativ 69% din costul unui litru de combustibil este reprezentat de taxe, inclusiv accize și TVA. Diferența de abordare dintre cele două state devine astfel tot mai vizibilă, în condițiile în care consumatorii resimt presiunea prețurilor la pompă.
Decizia Belgradului ar putea avea efecte nu doar interne, ci și regionale, mai ales dacă diferențele de preț vor deveni semnificative. Rămâne de văzut dacă și alte state vor adopta măsuri similare sau vor continua să transfere presiunea costurilor către consumatori.
