Înmormântarea Papei Francisc va avea loc sâmbătă, 26 aprilie. Lideri din întreaga lume sunt așteptați să ia parte la ceremonia de rămas bun de la Vatican
Sâmbătă, la ora 11:00 (ora României), în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, îi va fi adus un ultim omagiu Papei Francisc – omul care a schimbat fața Bisericii Catolice printr-o viață dedicată celor marginalizați, printr-un discurs al compasiunii și al reformei, dar mai ales prin puterea exemplului.
Papa Francisc a trecut la cele veșnice luni, la vârsta de 88 de ani, în reședința sa din Vatican, în urma unui accident vascular cerebral. În ultimele săptămâni, se recupera după o pneumonie severă care l-a ținut internat.
Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște. Lumea creștină este în doliu
Sicriul pontifului va fi depus miercuri, 23 aprilie, în Bazilica Sfântul Petru, unde credincioșii vor avea ocazia să își ia rămas bun. Papa Francisc a ales să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore, rupând tradiția papală care presupunea înmormântarea în criptele Bazilicii Sfântul Petru. O asemenea decizie reflectă fidel viziunea lui simplistă asupra papalității, aproape de oameni, lipsit de opulență.
Ceremonia va fi oficiată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Cortegiul funerar, care va străbate centrul Romei spre cartierul Esquilino, va fi însoțit de Garda Elvețiană. La eveniment vor participa lideri internaționali precum Emmanuel Macron, Donald Trump, Volodimir Zelenski, Javier Milei, președintele Argentinei, țara natală a Papei, dar și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Papa Francisc, primul suveran pontif iezuit și primul din America Latină
Alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio ca papă, în 2013, a fost un moment istoric. Acesta devenea primul suveran pontif provenit din America Latină și primul iezuit ales vreodată la conducerea Bisericii Catolice. O dublă premieră care avea să anunțe nu doar o schimbare de paradigmă, ci o adevărată cotitură misiunea și mesajul Bisericii.
În cei 12 ani de pontificat, a devenit o voce a celor nevăzuți, denunțând inegalitățile sociale și lăcomia. A vorbit despre excesele capitalismului și despre criza climatică când mulți au preferat să tacă. A îmbrățișat migranți, săraci, persoane LGBTQ+, victime ale abuzurilor, considerându-i în egală măsură copii ai lui Dumnezeu.
Într-o lume în care liderii, religioși sau seculari, mimează perfecțiunea, el a ales să fie uman, vulnerabil, îndoielnic. Dar niciodată indiferent.
Posibili succesori
Moartea lui va redeschide tensiunile din interiorul Bisericii Catolice. Conservatorii vor căuta să recapete influența pierdută în această perioadă reformatoare. Conclavul pentru alegerea succesorului său va începe între 15 și 20 de zile de la deces. Momentan, Vaticanul intră într-o perioadă de sede vacante (Scaunul este vacant), iar Biserica va fi condusă temporar de Colegiul Cardinalilor.
Printre numele posibililor succesori se numără cardinalul Matteo Maria Zuppi, unul dintre apropiații Papei Francisc și considerat unul dintre apărătorii drepturilor celor marginalizați. Cardinalul Pietro Parolin, un alt nume vehiculat, este secretar de stat al Vaticanului și deține cel mai înalt rang în conclavul electoral. Cardinalul Luis Antonio Tagle, din Filipine, este o voce reformistă și progresistă. Raymond Leo Burke, opozant al Papei Francisc, este unul dintre reprezentanții radicali ai Bisericii Catolice. Tot în rândul conservatorilor se află și Péter Erdő, liderul Bisericii Catolice din Ungaria.
Papa Francisc va rămâne în memoria și inimile oamenilor, deopotrivă religioși sau nereligioși, ca un simbol al umanității și smereniei. Ultimul său drum, lipsit de fast, este o invitație tăcută la reflecție, la simplitate și la întoarcerea la esența credinței creștine – iubirea față de aproapele.
