Premierul Ilie Bolojan a prezentat un nou pachet legislativ privind reforma sistemului pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat un nou pachet de măsuri privind pensiile speciale, cu accent pe regimul aplicat magistraților. Reforma este necesară atât din rațiuni de echitate socială, dar și pentru a evita pierderea unor fonduri europene prin PNRR.
Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
Una dintre cele mai importante modificări propuse este stabilirea unei vârste standard de pensionare de 65 de ani pentru magistrați. Potrivit lui Bolojan, în prezent, două treimi dintre magistrați se pensionează între 47 și 49 de ani, vârstă pe care premierul o consideră „inacceptabil de mică” într-un sistem de justiție funcțional și sustenabil.
Pentru a descuraja pensionările premature, guvernul introduce și o limitare a posibilității de retragere anticipată. Pensia va putea fi accesată începând cu vârsta de 58 de ani, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an anticipat.
Pe lângă vârsta, și vechimea în muncă necesară pentru a beneficia de pensie specială va fi majorată. De la actuala limită de 25 de ani, proiectul propune creșterea la 35 de ani de activitate în sistemul de justiție.
Limitarea cuantumului pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net
Un alt punct-cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiei. În prezent, pensia specială a magistraților este de 80% din salariul brut, ceea ce face ca în multe cazuri aceasta să fie mai mare decât salariul net.
Noul proiect propune plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, aducând sistemul în linie cu practicile europene. Premierul a subliniat că în nicio țară europeană nu se regăsește o situație comparabilă cu cea din România, unde pensia magistraților poate ajunge la 24-25.000 de lei/lună, în timp ce pensia medie a unui om de rând este de 5-600 de euro.
Pachetul legislativ va include și norme tranzitorii, pentru a asigura o aplicare etapizată și predictibilă. Modelul propus de România se inspiră din alte sisteme europene, unde pensiile se calculează pe baza mediei veniturilor din ultimii 4-5 ani, iar vârsta de pensionare variază între 65 și 68 de ani.
Reforma salarizării în justiție
Bolojan a punctat și necesitatea unei noi legi a salarizării în justiție. El a acuzat faptul că legile actuale sunt interpretabile, favorizând litigii masive: peste 20.000 de acțiuni în instanță din partea angajaților din justiție, pe teme salariale și de discriminare. Acestea au costat statul aproximativ 2 miliarde de euro, doar în decizii definitive. Alte miliarde sunt blocate în litigii încă nesoluționate.
Presiunea PNRR
Reforma este presantă și din perspectivă financiară. Comisia Europeană a reținut peste 230 de milioane de euro până la clarificarea regimului pensiilor speciale. În același timp, Bolojan critică tentativele anterioare eșuate de reformare, inclusiv o lege adoptată în 2023, respinsă de Curtea Constituțională. O altă inițiativă din aprilie 2025 a fost „făcută intenționat să nu treacă”, după cum a declarat ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
