În timp ce mii de pacienți din Europa primesc anual o nouă șansă la viață prin transplant, România continuă să se confrunte cu un deficit major de donatori. Medicii reuniți la Timișoara au atras atenția că numărul donatorilor a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, de la recordul de 138 înregistrat în 2014, la doar 81 anul trecut. Specialiștii spun că una dintre cele mai mari probleme rămâne lipsa discuțiilor despre donarea de organe în familie, dar și informațiile false care circulă în jurul acestui subiect.
În cadrul evenimentului a fost prezentată și povestea Anei, o fetiță care a primit o nouă șansă la viață printr-un transplant hepatic, o poveste care a arătat ce poate însemna transplantul pentru o familie. Problemele au început când Ana avea doar câteva luni, părinții au observat că starea ei se agrava rapid, iar după drumuri între spitale din Orăștie, Cluj și București, medicii au descoperit o afecțiune gravă a ficatului.
Au urmat ani întregi de tratamente și teama constantă că ficatul fetiței s-ar putea decompensa. Deși părinții încercau să îi ofere o copilărie cât mai normală, Ana nu putea face multe dintre lucrurile obișnuite pentru un copil de vârsta ei. În ianuarie 2024, însă, fetița a primit transplantul care avea să îi salveze viața, după ce tatăl ei i-a donat o parte din ficat. Deși familia a privit inițial intervenția cu multă teamă și nesiguranță, astăzi bărbatul spune că Ana „s-a născut de două ori”, iar transplantul a însemnat pentru ei un nou început. Cu emoție, acesta a vorbit și despre medici, pe care îi descrie drept „îngeri în halate albe”.
Conferința organizată la UMF „Victor Babeș” a deschis seria evenimentelor desfășurate la nivel național în cadrul campaniei „Cadoul Vieții”, un proiect prin care Agenția Națională de Transplant (ANT) încearcă să crească gradul de informare și numărul donatorilor din România.
„Donarea de organe este veriga care transformă o pierdere tragică într-un triumf al vieții. Obiectivul nostru prin campania Cadoul Vieții este să transformăm acest subiect dintr-o temă tabu într-o discuție firească în fiecare familie. Nu vorbim doar despre proceduri medicale, ci despre construirea unui sistem bazat pe transparență și altruism, unde fiecare român înțelege că poate lăsa în urmă cea mai de preț moștenire: viața”, a declarat Dr. Guenadiy Vatachki, Directorul Executiv al ANT.
Specialiștii au explicat și criteriile după care sunt prioritizați pacienții aflați pe listele de așteptare. Compatibilitatea este stabilită exclusiv pe criterii medicale, precum grupa sanguină, profilul genetic, gravitatea bolii și timpul petrecut pe lista de așteptare, nu în funcție de statut social, venituri sau influență.
„Donarea de organe este unul dintre cele mai profunde gesturi de altruism, un dar care depășește limitele unei vieți. Atunci când o viață se încheie, până la 9 destine pot fi salvate sau transformate, oferind o nouă șansă acolo unde speranța părea pierdută”, a explicat Dr. Giorgiana Bobouțanu, coordonator de transplant.
În timpul discuțiilor a fost explicată și diferența dintre sistemele „opt-in” și „opt-out” folosite în Europa. România funcționează pe modelul „opt-in”, ceea ce înseamnă că donarea presupune exprimarea consimțământului în timpul vieții.
Datele prezentate arată că România are în 2025 o rată de donare de 4,8 donatori per milion de locuitori. Județul Timiș ocupă locul 4 la nivel național, cu 9 donatori și o rată de 13,8 donatori per milion de locuitori.
La Timișoara, Spitalul Județean „Pius Brînzeu” este singurul din vestul țării acreditat pentru identificarea donatorilor aflați în moarte cerebrală și pentru prelevarea de organe. Managerul spitalului, Prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc, spune că ,,transplantul rămâne o lecție de umanitate, responsabilitate și speranță, o dovadă că, dincolo de limitele biologice, oamenii pot dărui viață. Și faptul că noile generații de medici au preluat și duc mai departe această ștafetă reprezintă o mare satisfacție și speranță”.
Dincolo de emoția unui transplant, medicii spun că fiecare intervenție înseamnă o adevărată cursă contracronometru, în care echipe medicale, spitale și transporturi aeriene trebuie coordonate rapid pentru ca o viață să poată fi salvată.
