„Nu am aer! Mă sufoc! Mi-e teamă! Nu pot să respir!” sunt senzațiile pe care mulți pacienți le descriu în timpul unei crize de astm. Aproape un milion de români suferă de această afecțiune, însă mulți ignoră boala până când devine periculoasă. De Ziua Mondială a Astmului, medicii trag un semnal de alarmă, în condițiile în care, la nivel european, aproximativ 1 din 10 copii și aproape 1 din 15 adulți sunt afectați de astm.
Astmul este o boală caracterizată prin inflamația cronică a căilor respiratorii, care duce la îngustarea acestora și îngreunează circulația aerului. Boala afectează aproximativ 6% dintre români, iar situația devine critică atunci când apar exacerbările, adică episoadele în care simptomele se agravează brusc. În fiecare an, sunt înregistrate peste 200.000 de crize severe, ceea ce înseamnă că, practic, în fiecare minut, un român trece printr-un episod care îi poate pune viața în pericol.
În ultimul an, la Spitalul de Boli Pulmonare și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara au fost internați peste 500 de pacienți cu exacerbări ale astmului.
Pentru mulți pacienți, crizele de astm înseamnă momente de panică, în care senzația de sufocare este însoțită de teamă și pierderea controlului asupra respirației. Problema majoră, spun medicii, este că mulți pacienți renunță la tratament imediat ce simptomele dispar și folosesc medicația doar în momentele critice.
De cele mai multe ori, oamenii ajung la medic prea târziu. Tusea persistentă, respirația șuierătoare, senzația de lipsă de aer și presiunea în piept sunt semne care nu ar trebui ignorate.
„Wheezing-ul, acea respirație șuierătoare, dispneea – lipsa aerului, tusea și constricția toracică sunt cele mai frecvente simptome ale bolnavului cu astm. În cazul unei exacerbări se produce o îngustare a căilor aeriene din plămâni, ceea ce reduce capacitatea organismului de a inspira oxigen. Se intensifică tusea, mai ales noaptea, crește senzația de lipsă de aer și apare o presiune în piept.
Astmul afectează calitatea vieții pentru că vorbim de internări în spital, de concedii medicale, de imposibilitatea desfășurării unei activități. Iar astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat. De aceea, nu întâmplător, tema din acest an a Zilei Mondiale a Astmului subliniază necesitatea ca fiecare persoană cu astm bronșic să aibă acces la medicația inhalatorie antiinflamatorie, la corticoterapie”, transmite Cristian Oancea, medic primar pneumolog.
Boala nu apare brusc, ci se dezvoltă în timp, pe fondul poluării, fumatului, alergiilor sau infecțiilor respiratorii. Diagnosticul se stabilește prin consult de specialitate, principala investigație fiind spirometria, testul care măsoară capacitatea pulmonară și gradul de obstrucție a căilor respiratorii.
La Timișoara, pacienții diagnosticați cu astm sau cei care au simptome pot beneficia de consult pneumologic și teste gratuite în cadrul Ambulatoriului Spitalului Clinic CF, pe baza unei trimiteri de la medicul de familie.
„În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui. Fiecare exacerbare prevenită înseamnă nu doar un pacient care se simte mai bine, ci și un sistem medical mai sustenabil, pentru că aceste exacerbări cresc costurile de tratament cu aproximativ 25%, independent de gradul de severitate. Prevenirea unei internări acoperă costul tratamentului inhalator pentru mai mulți ani.
Tratamentul anual al corticoterapiei inhalatorii poate să fie între 1.500 – 2.500 lei, pe când o internare moderată costă echivalentul a 1–2 ani de tratament, una severă 3–5 ani, iar o internare în ATI poate ajunge până la echivalentul a 10 ani de tratament. De aceea, este necesar să luăm măsuri din timp, prin elaborarea unor programe naționale de depistare timpurie a astmului”, explică medicul, Cristian Oancea.
Acesta atrage atenția că, în Timiș, există deja un registru al pacienților cu forme severe de astm, însă boala rămâne subdiagnosticată la nivel național.
