Ce (nu) poate face viitorul Președinte al României?

By Alina Alexandru Add a Comment 5 Min Read
5 Min Read
Crin Antonescu, Nicușor Dan, Elena Lasconi, George Simion, Victor Ponta. Colaj: Alina Alexandru / Pagina de Timiș. Foto: Inquam Photos

Spectacolul electoral și rutina dezamăgirilor

Campania electorală pe care o urmărim acum este un serial cu scenarii reciclate, care rulează deja de luni bune. După aceeași rețetă de anul trecut, suntem nevoiți să alegem holograme pentru fotoliul de la Cotroceni. Asistăm la o tragicomedie scumpă, la care suntem abonați din nevoie, pentru că face parte dintr-un mecanism care ne asigură drepturi cruciale. Pe moment o urmărim așa cum e, cu gust amar și comentarii repezite din spatele ecranelor. În cele din urmă, când gustul a pierit și zgomotul s-a dus, păstrăm un comportament frivol. Suntem dezamăgiți de finalul lamentabil pentru că în loc să cerem claritate și onestitate, acceptăm spectacolul promisiunilor goale. Ce vrem de la Președintele României și, mai important, ce poate el să facă pentru noi?

Pentru că de multe ori viața bate filmul, cei ce trăiesc acum în ecrane, deopotrivă politicieni și votanți, vor avea parte de un nou șoc după tot acest zgomot politic. Există mari șanse ca alesul sau aleasa să nu poată face mai nimic din ceea ce promitea sau din ceea ce votanții săi aveau falsa impresie că poate oferi. Avem o situație politico-economică fără precedent, care necesită măsuri concrete și, pentru unii, deloc populare. Este firesc ca aceste campanii să atingă teme precum deficitul bugetar, inflația, salariile sau pensiile – însă toate aceste probleme țin de competența Guvernului, nu a Președintelui. „Salvarea” pe care mulți o așteaptă este o iluzie reconfortantă: un președinte salvator, providențial, capabil să rezolve un lung șir de probleme.

 

Președintele nu e Mesia!

Acest narativ este periculos și infantilizant. Președintele nu este nici prim-ministru, nici legiuitor. Ce poate și ce ar trebui să facă cei care cer încrederea cetățenilor pentru cea mai înaltă funcție în stat? În primul rând să citească Constituția. N-ar trebui să uităm cum am ajuns astăzi în acest punct… și poate ar trebui să le amintim și lor. Conform Constituției, Președintele este garantul acesteia, al independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Totodată, el ar trebui să asigure medierea între instituțiile statului și cetățeni.  Și-a îndeplinit atribuțiile fostul Președinte al României? Răspunsul îl găsim în anularea alegerilor.

România este, fără echivoc, ținta unui război hibrid orchestrat de Federația Rusă. Un război care se duce prin dezinformare și manipulare, destabilizare socială și atacuri la adresa încrederii în instituțiile statului. Anul trecut ne-a demonstrat cât de fragilă poate fi securitatea națională fără figuri competente în fruntea statului și a serviciilor, care constituie prima linie de apărare în situația de față.

 

Câteva doleanțe

Viitorul Președinte trebuie să fie prezent, ancorat în realitate, un bun mediator și comunicator. Să construiască punți de dialog între forțele politice parlamentare. Să vină cu o propunere de prim-ministru demnă, care să dea formă unui Guvern capabil să navigheze prin criza economică cu daune minimale. Acest lucru depinde într-o foarte mare măsură de voința politică a partidelor, vom vedea cine și dacă va reuși să oprească hârjoneala și orgoliile.

Dacă se vrea a fi un motor al schimbării, așa cum majoritatea românilor cer, Președintele trebuie să aibă o viziune reformistă și să lucreze cu Parlamentul și Guvernul pentru înfăptuirea proiectului de țară propus în campanie. Ce nu este un plan de țară? Nu este o listă de promisiuni populiste și nici un program de guvernare. Este un angajament față de cetățean, un document strategic care descrie direcțiile majore de dezvoltare pentru viitorul țării.

 

Votul este un act de responsabilitate

În acest climat, a pretinde că un singur om este răspunsul tuturor problemelor este pe de-o parte naivitate, iar pe de altă parte manipulare. Trebuie să înțelegem și să cerem candidaților respect pentru limitele funcției, dacă ne dorim un cadru în care instituțiile să fie eficiente și să clădim o democrație funcțională.

Viitorul nu se construiește cu sloganuri de campanie, ci cu responsabilitate și asumare. Votul este un act de responsabilitate, dar e responsabil doar în măsura în care este bine informat.

Share This Article
Leave a Comment

Lasă un răspuns